Cercetătorii reuniţi în Iniţiativa 3D - Decarbonarea Deltei Dunării au depus spre finanţare la Comisia Europeană proiecte în valoare totală de circa 11 milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES membrul fondator al iniţiativei, Delia Dimitriu, profesor doctor al Universităţii din Manchester, Marea Britanie.

Începută anul trecut ca o întâlnire online a cercetătorilor români din diaspora, Iniţiativa 3D reuneşte acum specialişti din alte state europene care aşteaptă ca în toamna acestui an să primească un răspuns la cererile de finanţare depuse la CE pentru susţinerea unor proiecte care să reducă impactul unor comunităţi asupra mediului.

"Am lucrat pe proiecte regionale cu parteneri din Delta Dunării, cu asociaţii turistice, primării, asociaţii de pescari, cu comunităţi din Bulgaria, Serbia, primării, universităţi, mediul de afaceri. Este o comunitate regională care va avea foarte mare succes să implementeze şi să absoarbă fonduri europene din mai multe instrumente", a precizat Delia Dimitriu.

Ea a mai spus că valoarea totală a proiectelor depuse este de 11 milioane de euro şi că acestea au o durată de implementare de până la patru ani.

"Avem un pilot pentru decarbonarea portului Sulina prin panouri solare, proiect prin care să se încarce uşor bărcile sau maşinile electrice. Acest proiect ajută comunitatea, creează locuri de muncă", a menţionat Dimitriu.

Un alt proiect care s-ar putea derula în Deltă vizează realizarea unor trasee pentru turismul lent, o iniţiativă anunţată de mai mulţi ani de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, dar neconcretizată încă.

"Proiectul îşi propune să creeze această alternativă de vizitare a Deltei la o viteză de maximum 10 kilometri pe oră, un traseu diferit de cel de transport. Este nevoie şi de o infrastructură pentru aşa ceva, de nişte refugii cu servicii, toaletă, colectare de gunoi, lucruri de care simţim că este nevoie, totul bazat pe un plan în care iei în considerare oportunitatea instalării unui asemenea loc, cine şi cum îl va administra, cum faci să ai un impact cât mai mic de mediu. Încercăm să introducem nişte reguli de bun-simţ în turism şi să realizăm un proiect participativ, un proiect colaborativ, în care vor fi discuţii cu operatori, localnicii, astfel încât acesta să fie un răspuns la nişte nevoi pe care le are comunitatea", a declarat cofondatorul Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23 Teodor Frolu.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

În timpul simpozionului internaţional "Delte şi zone umede", organizat la finele săptămânii trecute la Tulcea de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, iniţiatorii 3D au prezentat specialiştilor prezenţi la eveniment strategia până în 2030, care are în vedere inclusiv situaţii nerezolvate până în prezent.

"Prin eoliene, primarul din Sfântu Gheorghe doreşte o alternativă energetică şi o independenţă energetică locală. Ni se spune că reţeaua naţională este plină şi nu mai primeşte nimic, or, atunci cum te dezvolţi din punctul de vedere al energiei verzi şi cum devii independent? Şi aici sunt nişte factori pe care noi trebuie să-i rezolvăm local, nu să aşteptăm până se întâmplă ceva la nivel naţional. Din punctul de vedere al ARBDD, există o legislaţie foarte dură, dar dacă eşti la Enisala de exemplu, în stânga ai mori de vânt, în dreapta ai Deltă şi e o diferenţă de 10 metri. Deci, aceste legi sunt uneori foarte restrictive şi, în general, în România, implementarea legislaţiei Green Deal este foarte restrictivă", a susţinut Delia Dimitriu.

Iniţiativa 3D a fost anunţată în septembrie 2021, în cadrul celei de-a 28-a ediţii a simpozionului "Delte şi zone umede", iar Delia Dimitriu este unul dintre membrii echipei care în anul 2007 a câştigat Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea din domeniul schimbărilor climatice.

"Unul din marile obiective ale acestei reţele (de specialişti, 3D - n.red.) este să aducem comunităţile disipate natural şi foarte frumos organizate, să le aducem împreună", a spus iniţiatoarea 3D. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Antonia Niţă)