Fondurile alocate anual de Guvernul României cercetării sunt de aproape 15 ori mai mici decât cele primite de acest domeniu într-un stat european, în condiţiile în care cercetarea românească este una dintre cele mai competitive, a declarat joi, la Tulcea, în cadrul simpozionului internaţional "Delte şi zone umede", directorul general al Institutului Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Adrian Stănică.

În timpul simpozionului, directorul Stănică a menţionat că "cercetarea în România tinde să devină James Bond 007, acum fiind Bond 0,13", făcând referire la faptul că acest domeniu primeşte 0,13% din produsul intern brut (PIB), în timp ce statele europene acordă 2% cercetării.

"România are cea mai mică investiţie publică în cercetare. Vorbim despre 0,13. (...) Este absolut infim. Dacă ne uităm la un raport eficienţă-investiţie s-ar putea să avem o surpriză plăcută şi să constatăm că cercetarea este destul de competitivă. Sunt nenumărate dezbateri privind criteriile de succes. Eu zic să nu le inventăm noi şi să le luăm pe cele recunoscute în Uniunea Europeană, în Occident. Vorbim despre publicaţii în revistele mari, cu impact în rândul celor care se ocupă de ştiinţă fundamentală sau ştiinţă aplicată, un alt criteriu priveşte transferul tehnologic, nu neapărat brevetele", a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al GeoEcoMar.

Alte criterii de evaluare a investiţiilor în cercetare vizează sumele atrase din industrie, colaborarea cu administraţiile publice şi prezenţa cercetării din România în reţelele internaţionale de specialitate.

"Suntem în 2022 şi încă nu am finalizat strategiile naţionale pentru cercetare, pentru pescuit. Strategia pentru protecţia plajelor există, dar etapa a treia care înseamnă protecţia plajelor din faţa Deltei abia acum trebuie să se hotărască", a afirmat în timpul simpozionului directorul general Adrian Stănică.

Pe lângă subfinanţarea cercetării, lipsa programelor operaţionale a fost o altă problemă actuală a domeniului menţionată în timpul deschiderii simpozionului.

"Faptul că România nu are încă strategiile finalizate nu este atât de grav ca faptul că România nu a negociat cu Comisia Europeană programul POCIDIF (Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare, n.red.)", a declarat lidera proiectului Danubius RI pentru România, Manuela Sidoroff.

Cea de-a 29-a ediţie a Simpozionului internaţional "Delte şi zone umede", organizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), include anul acesta pe lângă cele patru secţiuni tradiţionale şi patru manifestări distincte, respectiv "Redimensionarea ecologică prin acţiuni şi dialoguri urbane şi rurale pentru atenuarea GES în Lunca inundabilă a Dunării de Jos şi Delta Dunării (Edaphic-Bloom Danube) - cu iniţiativa 3D", "Măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecţie şi conservare a habitatelor şi speciilor periclitate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în context internaţional", "Dezvoltarea Staţiei de monitorizare a peştilor migratori: sturioni şi scrumbie - Isaccea" şi "Invasive Alien Species Observatory and Network Development for the Assessment of Climate Change Ikmpacts in Black Sea Deltaic Protected Areas - IASON-BS".

"Această reuniune sub marca 'Delte şi zone umede', lansată în cadrul proiectului Centrului european de excelenţă pentru delte şi zone umede coordonat de INCDDD se desfăşoară la 20 de ani de la prima manifestare şi la 30 de ani de când institutul organizează anual simpozioane pe direcţia consecventă ecologiei şi managementului zonelor umede, tocmai pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii şi continuităţii cercetărilor începute de savantul Grigore Antipa în 1926, prin înfiinţarea Staţiunii de cercetări hidrobiologice", a declarat directorul INCDDD, Marian Tudor.

Simpozionul se va încheia sâmbătă, 4 iunie, cu o deplasare în Delta Dunării. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)