Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) din Dolj promovează şi învăţământul profesional dual, organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori ai absolvenţilor, având în vedere deficitul de forţă de muncă calificată din judeţ, pentru anumite meserii, în condiţiile în care interesul majorităţii absolvenţilor de gimnaziu şi al părinţilor este pentru învăţământul teoretic.

În judeţul Dolj, pentru anul şcolar 2022-2023, vor funcţiona 41 clase de învăţământ profesional de stat şi 5,5 clase de învăţământul profesional dual (clasa a IX-a), care asigură oportunităţi sporite de formare profesională, având în vedere că stagiile de pregătire practică sunt desfăşurate la operatorii economici parteneri.

"Învăţământul profesional dual funcţionează la 4 unităţi şcolare: Liceul Tehnologic Auto (2 clase), Liceul 'Traian Vuia' (1 clasă), Liceul Tehnologic de Transporturi Auto (2 clase), Colegiul 'Ştefan Odobleja' (1/2 clase), unde elevii se bucură de oportunităţile oferite în vederea pregătirii profesionale la operatori economici de prestigiu: Ford România, Casa Noastră (QFort), SC Frigeuroserv; SC Nordservice Autoracing SRL; SC Alm Power Group SRL. Aceştia au solicitat şcolarizarea elevilor în calificări profesionale precum 'operator la maşini cu comandă numerică', 'confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice', 'sudor', 'lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic', 'mecanic auto', 'electrician constructor'. Noutatea pentru acesta este înfiinţarea unei jumătăţi de clasă pentru meseria de electrician auto, o calificare nouă la nivelul învăţământului dual din judeţul Dolj care este cerută de toţi operatorii economici din domeniul auto", a declarat, pentru AGERPRES, inspectorul şcolar pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic din cadrul IŞJ Dolj, Carmen Marcu.

Potrivit acesteia, este nevoie de schimbarea mentalităţilor pentru ca părinţii să înţeleagă că opţiunea pentru învăţământul profesional nu înseamnă încheierea traseului educaţional, elevii putând să continue liceul, şcoală postliceală etc., dar, în plus, sunt calificaţi într-o meserie care le-ar putea aduce mai multe satisfacţii decât absolvirea unui liceu teoretic, "deci elevii pot învăţa şi meserie şi carte".

"Pe parcursul şcolarizării, elevii au posibilitatea să dobândească abilităţile, cunoştinţele şi deprinderile specifice calificării profesionale, de a cunoaşte tehnologii moderne, instalaţii şi echipamente de lucru de ultimă oră, dar şi posibilitatea de a lucra în echipă, de a cunoaşte şi rezolva problemele apărute, de a-şi îmbunătăţi comunicarea şi de a avea încredere în propriul potenţial. Elevii din învăţământul dual beneficiază de susţinere financiară acordată de la bugetul de stat prin intermediul Programului naţional de protecţie socială "Bursa profesională", prin care fiecare elev primeşte suma de 200 lei, în condiţiile stabilite prin hotărâre de guvern. Suplimentar, elevii primesc o bursă de la operatorul economic, cel puţin la nivelul celei acordate din fonduri publice, potrivit Legii educaţiei naţionale", a mai spus inspectorul şcolar Carmen Marcu.

Posibilitatea ocupării unui loc de muncă după absolvire, dar şi oferirea de către stat şi operatorii economici a unor burse substanţiale, a echipamentelor de lucru/protecţie pe parcursul şcolarizării pot constitui adevărate stimulente pentru creşterea interesului absolvenţilor clasei a VIII-a de a urma forma de învăţământ profesional de tip dual, în condiţiile în care circa trei sferturi din elevii de clasa a VIII-a din judeţul Dolj ar opta, la finalul gimnaziului, pentru un liceu teoretic.

Directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj, Elena Cocoş, a declarat pentru AGERPRES că, potrivit studiilor realizate anual de instituţia pe care o conduce, circa trei sferturi din elevii de clasa VIII-a doresc să ajungă la un liceu teoretic, iar activităţile de orientare în carieră realizate de consilierii CJRAE urmăresc dezvoltarea abilităţilor tinerilor pentru a putea lua cea mai bună decizie în ceea ce priveşte alegerea parcursului educaţional după absolvirea gimnaziului.
 

Foto: (c) Maria MITRICĂ / AGERPRES

"Elevii şi părinţii trebuie să fie informaţi şi pregătiţi în acest sens, în condiţiile unei pieţe de muncă flexibile şi în mare parte imprevizibile, aflată în continuă schimbare atât a configuraţiei sale externe (ponderea diverselor profesii pe piaţa muncii şi schimbarea relaţiei dintre ele), cât şi interne (modificări în cerinţele impuse de diverse profesii). În aceste condiţii, o orientare strictă, unidimensională, bazată pe un model static, de suprapunere a unor caracteristici personale cu caracteristicile unui domeniu ocupaţional, nu mai este validă. Activităţile de orientare trebuie să vizeze educarea tinerilor pentru independenţă şi flexibilitate în 5 domenii de competenţă: cunoştinţe despre sine; informaţii ocupaţionale; luarea deciziei; planificare; rezolvarea de probleme. Toate aceste competenţe, dacă sunt dobândite, vor permite exercitarea unui control asupra propriei dezvoltări şi vor asigura flexibilitate în managementul carierei pe toată durata vieţii", a declarat Elena Cocoş.

Potrivit directorului CJRAE Dolj, dezvoltarea identităţii vocaţionale şi pregătirii tinerilor pentru carieră este unul din obiectivele principale ale întregului proces de învăţământ, iar din acest motiv cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile dobândite în şcoală trebuie să le permită acestora să-şi dezvolte individual o carieră profesională.

"Ştim că există deficit de forţă de muncă calificată în România pentru foarte multe meserii, iar acest semnal de alarmă este dat în primul rând de agenţii economici. Un proverb care pare că l-am uitat azi spune că "Meseria este brăţara de aur" şi trebuie să conştientizăm că este nevoie de dezvoltarea şi promovarea învăţământului dual ca alternativă la învăţământul teoretic, cel puţin din punctul de vedere al pieţei muncii", susţine directorul CJRAE Dolj, Elena Cocoş.

IŞJ şi CJRAE Dolj au promovat în cadrul Târgului Ofertelor Educaţionale, desfăşurat în această perioadă la Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova şi la Universitatea din Craiova, oferta de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ liceal (teoretic şi tehnologic) şi profesional din judeţ, la eveniment fiind prezenţi elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a din judeţ şi părinţii acestora, cadre didactice, inspectori şcolari, directori ai unităţilor de învăţământ, operatori economici.

La sfârşitul lunii decembrie 2021, rata şomajului în judeţul Dolj a fost de 5,76%, corespunzătoare unui număr total de 15.375 şomeri, Doljul fiind judeţul cu cel mai mare număr de şomeri, potrivit AJOFM. Din totalul de 15.375 persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Dolj, 2.204 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj şi 13.171 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 13.121 şomeri provin din mediul rural şi 2.254 sunt din mediul urban.

Şomerii fără studii/cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Dolj (36,54%), urmaţi de cei cu nivel de instruire gimnazial (30,47%), iar 19,47% au absolvit învăţământ liceal/postliceal. Şomerii cu nivel instruire profesional reprezintă 29,91% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii superioare au o pondere de 2,40%. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)