Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, s-au întâlnit, joi, la Şcoala nr. 168 din zona Giuleşti-Sârbi a Capitalei, obiectivul fiind analiza provocărilor şi oportunităţilor din sistemul de învăţământ din România şi măsurile imediate ce pot fi luate.

Potrivit unui comunicat remis presei, ministrul Educaţiei i-a mulţumit preşedintelui Băncii Mondiale pentru sprijinul acordat în elaborarea şi pilotarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE), prin care cele trei şcoli cu cel mai mare risc de abandon şcolar din zona Giuleşti-Sârbi vor primi granturi cu o valoare totală de aproximativ 500.000 euro în cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar.

Cei doi oficiali au discutat şi noul proiect finanţat de Banca Mondială, "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile", proiect de infrastructură complementar măsurilor sistemice derulate de Ministerul Educaţiei, care va aduce beneficii şi acces la educaţie de calitate elevilor aflaţi în situaţii vulnerabile.

"În acest context, este vizată construcţia unor şcoli noi, sigure, cu spaţii de învăţare ce le vor permite copiilor din zone marginalizate un acces la o educaţie modernă. Proiectul dedicat unor şcoli mai sigure pune accent pe nevoia urgentă de a proiecta şcoala viitorului şi de a consolida capacitatea autorităţilor locale de a iniţia şi gestiona proiecte de infrastructură şcolară, în special în comunităţile sărace, unde constrângerile de capacitate sunt cele mai mari", se arată în comunicat.

În acest context, celor doi oficiali le-au fost prezentate motivele pentru care Şcoala nr. 168 a fost selectată şi prioritizată pentru finanţare în cadrul proiectului: clădirea datează din anul 1898 şi nu are facilităţi favorabile învăţării, prezintă risc seismic ridicat, este situată în zonă cu o rată ridicată de sărăcie şi indice de dezvoltare umană scăzut, tendinţă demografică pozitivă, rezultate scăzute ale învăţării şi imposibilitatea de a respecta standardele minime de siguranţă.

De asemenea, subsolul şcolii se inundă frecvent, rezultând mucegai, care, combinat cu o ventilaţie inadecvată, implică pericole pentru sănătate, iar în prezent se derulează procesul de achiziţie a serviciilor de proiectare, construcţia propriu-zisă urmând să înceapă "cel târziu" în primăvara anului 2023.

"Înţelegem pe deplin cât de mari sunt provocările din şcolile care deservesc zonele marginalizate şi ne confruntăm cu aceste probleme nu numai în zone marginalizate din oraşele mari. Din păcate, aceste situaţii se întâlnesc predominant în zonele rurale şi în oraşele mici. Trebuie să profităm de finanţare şi să o utilizăm pentru iniţiative care au dat deja rezultate, proiecte mature precum MATE, intervenţii finanţate de Banca Mondială sau Uniunea Europeană, astfel încât să promovăm iniţiative transsectoriale care abordează educaţia, sănătatea şi ocuparea forţei de muncă, într-un mod mai bine integrat. Din punctul de vedere al alocării resurselor, investiţia în creşterea accesului la educaţie de calitate este extrem de profitabilă pentru societate în ansamblu şi pentru dezvoltarea capitalului uman. Şcolile finanţate vor fi un model replicat prin fonduri europene de investiţie în educaţie, integrat şi holistic, potrivit dezvoltării de competenţe pentru secolul 21 şi îmbunătăţirii substanţiale a rezultatelor şcolare", a declarat ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu, citat în comunicat.

Participanţii la întâlnire au abordat şi priorităţile ce trebuie susţinute astfel încât sistemul de învăţământ "să fie rezistent" la crize viitoare, precum şi modalităţi concrete de intervenţie pentru incluziunea elevilor romi.

Preşedintele Băncii Mondiale a subliniat importanţa valorificării acestor abordări investiţionale integrate la o scară mai largă, a acordării sprijinului pe termen lung în domeniul educaţiei şi al construirii capitalului uman, în strânsă cooperare cu autorităţile române centrale, locale şi societatea civilă, dar şi a măsurării şi monitorizării progresului educaţional al elevilor, precum şi a practicilor de predare-învăţare ale profesorilor.

"Tehnologia oferă oportunităţi mai bune de învăţare peste tot, astfel încât tranziţia digitală în educaţie este esenţială, iar România are acces la fondurile UE pentru a o aborda. Cu toate acestea, profesorii şi elevii îşi doresc interacţiune şi socializare, astfel încât există o nouă călătorie în care pornesc profesorii, aceea de a dezvolta abilităţi cognitive, socio-emoţionale şi digitale într-un ritm accelerat. Pandemia, criza refugiaţilor şi recesiunea economică prognozată schimbă regulile jocului, afectând familiile mai sărace, inclusiv romii, şi amplificând probleme din educaţie", a mai spus ministrul.

La întâlnire au fost prezenţi primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, şi directorul Roma Education Fund, Ciprian Necula. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Ministerul Educatiei