Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că va fi propusă instituirea funcţiei de director administrativ în şcoli, care să fie o punte de legătură cu autoritatea locală.

"Directorul şcolii este cel care trebuie să fie motorul dezvoltării acelei şcoli, dar nu întotdeauna cei care sunt cei mai buni profesori au şi abilităţi manageriale, de aceea şi în urma unor întâlniri - am avut şi astăzi una cu primarii municipiilor din România, am fost de acord şi vom propune, la nivelul proiectului unei noi legi a educaţiei a învăţământului preuniversitar, instituirea funcţiei de director administrativ - care să fie o veritabilă punte de legătură între şcoală şi autoritatea locală. Director administrativ care va trebui să aibă competenţe în ştiinţe economice, în ştiinţele administraţiei publice", a spus Cîmpeanu la dezbaterea online "Directori de mâine".

El a precizat că leader-ul trebuie să rămână directorul de şcoală, iar rolurile să fie clar definite, în sensul că directorul administrativ va trebui să adere la programul managerial cu care acel director de şcoală a câştigat concursul.

"Directorul administrativ va trebui să se ocupe strict de probleme administrative, de consolidare a legăturii cu primăria, cu autoritatea locală şi să sprijine bunul mers al personalului nedidactic şi didactic auxiliar din şcoală, precum şi legătura cu comunitatea locală. Partea administrativă e bine s-o lăsăm celor care au într-adevăr înclinare şi competenţă către management de acest tip. În şcoli, procesul educaţional este primordial, partea administrativă trebuie să susţină acest obiectiv principal, de aceea, repet, directorul administrativ va fi atâta vreme cât respectă planul managerial al directorului şcolii", a mai spus Cîmpeanu.

În cadrul dezbaterii s-a vorbit despre începutul de mandat pentru cei peste 6.000 de directori de şcoli care au preluat posturile din 17 ianuarie 2022 în urma concursului organizat de Ministerul Educaţiei.

"Au fost scoase la concurs 8.692 posturi de director şi director-adjunct. Au fost declaraţi câştigători 6.969. Mai mult decât au estimat cei implicaţi şi interesaţi în sistemul de educaţie. Avem peste 80% din posturi ocupate - vom avea şi o altă etapă", a precizat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a apreciat faptul că a fost un concurs în care a fost implicat, pentru prima oară, şi mediul privat - specialişti din rândul resurselor umane, ceea ce a dus acest proces mai aproape de unul de recrutare, în care cel mai potrivit pentru poziţia respectivă să fie declarat câştigător.

"Apreciez că a funcţionat bine conceperea subiectelor la proba scrisă - acestea au fost concepute de către specialişti în ştiinţele şi psihologia educaţiei. A funcţionat bine şi separarea probei scrise de momentul în care s-a exprimat opţiunea pentru un anumit post - candidatul a făcut opţiunea de-abia după ce a ştiut rezultatul probei scrise, ceea ce a permis o orientare către mai multe unităţi de învăţământ. Apreciez că s-a făcut fără niciun fel de costuri şi platforma pe care a fost gestionat acest proces", a afirmat Cîmpeanu.

El a adăugat că, în viitor, ar trebui îmbunătăţit modul de organizare al probei scrise, astfel încât să fie implicate corectarea automată, digitalizată, pentru a evita interpretări şi acuze.

"Ar trebui să îmbunătăţim şi comunicarea între unităţile de învăţământ şi candidaţi, şi aici am remarcat situaţii în care această comunicare nu a mers aşa cum ne-am fi dorit să meargă. Candidaţii ar trebui să cunoască foarte bine realităţile şcolii pentru care au candidat, chiar dacă nu sunt din rândul comunităţii acestei şcoli", a fost printre concluziile ministrului după organizarea primelor etape ale concursului.

"Salarizarea este un puternic factor de motivaţie. Atâta vreme cât există posibilitatea de a obţine un salariu mai mare ca simplu profesor, fără să asumi responsabilitatea leadership-ului unei şcoli, unii dintre cei mai buni nu sunt motivaţi pentru a ocupa aceste funcţii de director", a mai declarat Cîmpeanu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)