Organizaţia Salvaţi Copiii susţine că în şcoli persistă "segregarea" copiilor de etnie romă, în ciuda obiectivului declarat al autorităţilor de a o elimina, iar raportul societăţii civile de monitorizare a implementării strategiei naţionale în domeniu în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat "foarte superficial".

"Experienţa din programele noastre educaţionale pe care le derulăm deja în 18 judeţe, în localităţi atât urbane, cât şi rurale şi în Bucureşti dovedeşte că discriminarea şi segregarea sunt des întâlnite. Inclusiv în Bucureşti am întâlnit situaţii de copii evaluaţi şcolar necorespunzător pe criteriul apartenenţei la etnia romă, şcoli în care clasele sunt evident segregate, (...) şcoli în care învaţă majoritar copii de etnie romă, chiar dacă în comunităţile arondate sunt şi mulţi copii majoritari", a declarat, vineri, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu, la o conferinţă online.

Potrivit acesteia, cu toate că, la nivel oficial, segregarea etnică în şcoli este interzisă explicit din 2007, atât documentele oficiale, cât şi analizele efectuate de organizaţiile neguvernamentale arată că fenomenul persistă.

"În România, procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, care fac parte din clase în care toţi colegii sunt de etnie romă, de 10%, atât cât era în anul 2011, s-a menţinut în mod îngrijorător şi în 2016, când s-a făcut următoarea evaluare, în pofida demersurilor antisegregare ale autorităţilor. Mai mult decât atât, raportul societăţii civile de monitorizare a implementării Strategiei naţionale de integrare a romilor în România în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat foarte superficial, iar segregarea copiilor romi în şcoală este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităţilor de a o elimina", a adăugat Alexandrescu.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Daniel Rădulescu, a declarat că noua strategie pe care instituţia a propus-o Guvernului nu mai abordează targhetat problematica romilor. "Noi vorbim de o egalitate de şanse, deci, nu ar trebui să discutăm despre copilul rom şi copilul nerom din şcoală. Aici vorbim despre copii, nu putem să facem diferenţierea asta, pentru că din cauza acestei diferenţieri s-au creat aceste clase segregate", a spus Rădulescu, la conferinţa despre prevenirea şi eliminarea discriminării şi segregării copiilor pe criteriul apartenenţei la etnia romă.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Kallos Zoltan a subliniat că mentalităţile pot fi schimbate doar prin educaţie. "Este foarte importantă acceptarea diversităţii etnice. În accepţiunea mea, integrare nu înseamnă şi nu trebuie să însemne asimilare. Integrare ar trebui să însemne convieţuire şi să ne respectăm unii pe alţii, să ne respectăm tradiţiile şi cultura. Cred că, până la urmă, discriminarea din rândul copiilor apare din cauza prejudecăţilor învăţate în familie, dar de ambele părţi. Noi, în familie, şi românii, şi maghiarii, şi romii trebuie să-i învăţăm pe copiii noştri că a fi diferit de ceilalţi nu înseamnă că eşti mai puţin bun şi să încercăm să-i învăţăm să fie toleranţi unii cu alţii. Cred că la aceste schimbări de mentalitate se va putea ajunge doar prin educaţie", a afirmat el.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

În opinia lui Marius Căldăraru, consilier la Departamentul Minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei, pentru o bună identificare a situaţiilor de segregare la nivel naţional ar trebui făcute echipe mixte alcătuite din reprezentanţi ai ministerului şi ai societăţii civile.

El a susţinut că sistemul educaţional românesc nu este pregătit să elimine toate formele de segregare. Căldăraru a afirmat că, în cazul segregării rezidenţiale, unitatea respectivă trebuie desfiinţată, iar copiii să înveţe la altă instituţie de învăţământ din proximitate. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)