Dezbaterile organizate în cadrul reuniunilor din marja Preşedinţiei României la Consiliul UE au contribuit la continuarea demersurilor privind constituirea Spaţiului european al educaţiei, precum şi la conturarea noului cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale - post 2020, a informat, marţi, Ministerul Educaţiei Naţionale printr-un comunicat de presă.

Ministrul Ecaterina Andronescu s-a aflat, marţi, alături de premierul Viorica Dăncilă şi alţi membri ai Guvernului la Strasbourg, unde prim-ministrul a prezentat, în plenul Parlamentului European, bilanţul Preşedinţiei române la Consiliul UE.

"'Coeziunea, o valoare europeană comună' a fost tema generală care a unit toate demersurile şi evenimentele Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. În domeniul educaţiei şi formării profesionale, această temă s-a declinat în ideea de 'conectivitate' prin educaţie şi formare (Connecting Education), prin abordarea mai multor aspecte: mobilitate şi contribuţia acesteia la promovarea valorilor comune şi crearea unei identităţi europene; excelenţa şi rolul universităţilor europene în crearea Spaţiului european al educaţiei, precum şi crearea unor centre de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic; incluziunea şi rolul educaţiei în asigurarea coeziunii sociale", se arată în comunicatul MEN.

Potrivit sursei citate, pe perioada celor şase luni de mandat, România a contribuit la continuarea iniţiativelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale privind constituirea universităţilor europene şi a centrelor de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic, precum şi privind legitimaţia europeană de student.

Una dintre realizările Preşedinţiei României este adoptarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea dispoziţiilor pentru continuarea activităţilor de mobilităţi academice în curs de desfăşurare în cadrul programului Erasmus+, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din UE, a precizat MEN.

De asemenea, în cadrul Consiliului Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport - Secţiunea Educaţie, au fost adoptate două recomandări privind sistemele de înaltă calitate de educaţie şi îngrijire timpurie şi o abordare globală a predării şi învăţării limbilor.

În timpul Preşedinţiei României, a mai informat MEN, a fost obţinută promovarea unor iniţiative noi în cadrul proceselor interguvernamentale: lărgirea cadrului de cooperare ASEM prin introducerea digitalizării ca prioritate transversală şi crearea unui grup de lucru pe această temă; organizarea Conferinţei cercetărilor pe teme legate de Procesul Bologna şi viitorul acestuia la Bucureşti, ianuarie 2020, precum şi consolidarea sinergiilor între iniţiativele lansate la nivelul UE şi Procesul Bologna; constituirea unui grup de lucru de implementare a Programului 2030 al platformei francofone IDNEUF.

Calendarul de evenimente gestionat de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu implicarea a 25 de parteneri locali, nouă universităţi şi cinci licee, a inclus 17 evenimente, organizate în Bucureşti (10) şi în alte oraşe din ţară - Alba Iulia, Timişoara, Constanţa, la care s-a înregistrat o participare medie de 24 de state membre.

Reuniunile au acoperit nivelul decizional cel mai înalt - două conferinţe ministeriale, patru reuniuni la nivel de directori generali, 11 evenimente la nivel de lucru tehnic/experţi. Acest fapt s-a concretizat în adoptarea unui număr de şase declaraţii/recomandări la nivel de ministru, rectori sau studenţi, documente care vor orienta evoluţia proceselor europene de cooperare, a menţionat MEN. AGERPRES/(AS - autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)