Cosmonautul Dumitru Prunariu a rememorat luni experienţa trăită în spaţiul cosmic, la un eveniment dedicat primei aselenizări.

El a participat la un eveniment organizat de Universitatea din Bucureşti, în contextul în care anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima aselenizare cu echipaj uman, realizată în cadrul misiunii Apollo 11, şi 60 de ani de la momentul când un obiect spaţial fără echipaj, Luna 2 sovietică, a atins suprafaţa Lunii pe 13 septembrie 1959.

"Despre prima aselenizare. Eram la Braşov, eram elev, eram în vacanţă, urma să împlinesc în septembrie 17 ani. Am stat cu sufletul la gură până dimineaţă, aproape de ora 5 dimineaţă, s-a pus piciorul pe Lună. (...) Îmi aduc aminte şi acum - aveam un televizor alb-negru cu ecranul puţin oval, imaginea era destul de tremurată şi am stat toată familia cu sufletul la gură şi ne-am uitat cum a pus omul pentru prima dată piciorul pe Lună. Interesul era foarte mare, nici nu mă gândeam pe atunci că voi ajunge vreodată în Cosmos, nici nu mă gândeam că România va avea acces la o astfel de tehnologie şi că va putea trimite un om în spaţiul cosmic", a spus Prunariu, la evenimentul ''Prima aselenizare - după 50 de ani. Un dialog cu Dumitru Prunariu despre Apollo, Interkosmos şi Moon Village''.

El a povestit cum a ajuns în Cosmos, după ce s-a oferit ca voluntar.

"De fapt terminasem Facultatea de Inginerie Aero-Spaţială în 1976 şi nu mă gândeam încă la aşa ceva. Pentru mine a venit oarecum întâmplător această oportunitate. Am ridicat mâna şi am spus că vreau să fiu şi eu voluntar şi am ajuns după aceea în Cosmos. (...) Până în 1969 toate premierile cosmice aparţinuseră sovieticilor şi în sfârşit cu acest program au luat avans, au ajuns prioritari în ochii lumi prin ceea ce au realizat (n.r. - americanii). (...) România a fost singurul stat socialist atunci care a transmis în direct aselenizarea. Niciun alt stat socialist nu a transmis în direct aselenizarea. La Moscova pot spune că a doua zi oamenii nu aveau habar că cineva a coborât pe Lună. Abia după aceea veştile au fost pregătite corespunzător şi date public", şi-a amintit acesta.

El a spus că programul Interkosmos, prin care a ajuns în spaţiu, a fost demarat în 1967 şi era un program între ţările socialiste care să stimuleze dezvoltarea ştiinţelor spaţiale, a instituţiilor de cercetare în acest domeniu şi pregătirea cercetătorilor în domeniul spaţial pe diferite tematici.

Prunariu a arătat că în cadrul misiunii a efectuat 125 de rotaţii complete în jurul Pământului, 22 de experimente ştiinţifice în domeniul astrofizică, al radiaţiei cosmice, al tehnologiilor spaţiale, medicinei, biologiei şi chiar psihologice.

Dumitru Prunariu este primul şi, până în momentul de faţă, singurul cosmonaut român. A călătorit în Cosmos în luna mai a anului 1981, în cadrul zborului comun româno-sovietic Soyuz 40, alături de cosmonautul Leonid Popov. În calitate de cosmonaut-cercetător, Dumitru Prunariu a petrecut 7 zile, 20 de ore şi 41 de minute în spaţiu, la bordul staţiei spaţiale Salyut 6, unde a efectuat o serie de experimente ştiinţifice. După zborul în spaţiu, acesta s-a implicat în diverse foruri internaţionale de profil angajate în cercetarea, reglementarea şi promovarea beneficiilor explorării spaţiale. AGERPRES/(A, AS - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)