INTERVIU/Ministrul spaniol al Inovării, despre investiţiile în ştiinţă: Trebuie să convingem cetăţenii că aceste cheltuieli merită
Ministrul spaniol al Ştiinţei, Inovării şi Universităţilor, Pedro Duque, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre nevoia de investiţii în ştiinţă, precizând că cetăţenii trebuie convinşi că astfel de cheltuieli merită, întrucât bogăţia generaţiei viitoare depinde de acest lucru.
"Trebuie să convingem cetăţenii că aceste cheltuieli merită. Pentru că devii mai bogat, asta este ideea. Bogăţia generaţiei viitoare depinde foarte mult de cât de mult investim în ştiinţă azi", a declarat demnitarul spaniol.
Duque a vorbit despre politicile spaniole în domeniul cercetării şi inovării, afirmând că adaptarea la regulile Uniunii Europene în domeniu reprezintă una dintre principalele condiţii de dezvoltare în aceste direcţii.
Pedro Duque a fost prezent, miercuri, la Bucureşti, la reuniunea informală a miniştrilor Cercetării şi Inovării din statele membre ale Uniunii Europene.
AGERPRES: Aţi venit la Bucureşti, la o întâlnire a miniştrilor Cercetării din Uniunea Europeană. Puteţi să îmi vorbiţi despre colaborarea România-Spania în ceea ce priveşte cercetarea şi universităţile, în contextul în care există o comunitate mare şi bine integrată de români în Spania?
Pedro Duque: Colaborăm ca şi cu altă ţară europeană. (...) În ceea ce priveşte universităţile europene, sunt multe propuneri către Uniunea Europeană. Nu ştiu exact numărul, dar o parte din aceste propuneri includ cooperarea româno-spaniolă. Acest lucru vine natural. După cum spuneţi şi dumneavoastră, mulţi oameni (români - n.r.) s-au integrat în Spania, au studiat în Spania şi evident este mai uşor să colaborăm cu România.
AGERPRES: Care este partea uşoară?
Pedro Duque: Că avem oameni de origine română în universităţile noastre. Este puţin mai uşor decât cu Bulgaria, de exemplu. Acesta este aspectul sentimental. În Europa, toată lumea poate colabora cu toată lumea, dar aspectul sentimental este interesant. Cineva de la universităţile noastre poate vorbi cu omologul său din România mai uşor, iar colaborarea poate fi creată foarte uşor. Aşa că sperăm că acest program-cadru ce va începe în 2021 va fi mai intens, iar România şi Spania vor avea parteneriate mai dese. Acesta este unul dintre scopurile Uniunii Europene, ceea ce ei numesc creşterea coeziunii în ceea ce priveşte cunoştinţele, excelenţa (academică - n.r.), tot. Sunt sigur că vom coopera preferenţial cu România în acest domeniu.
AGERPRES: Când vine vorba de cercetare, ţările UE au diferite grade de dezvoltare. La nivelul UE, cum ajungeţi să vorbiţi aceeaşi "limbă"?
Pedro Duque: Este un aspect pe care l-am discutat la această întâlnire. Există nevoia de a creşte capacităţile unor ţări din Uniunea Europeană. De obicei este vorba de ţările care au aderat cel mai recent. Talentul şi inteligenţa sunt dispersate uniform în lume, probabil, dar cu siguranţă în Uniunea Europeană, am putea să folosim mai mult talentul european, dacă găzduim excelenţa în fiecare parte a Uniunii Europene. Am ajuns la un acord, recent, potrivit căruia sunt fonduri alocate pentru acoperirea acestor goluri.
AGERPRES: Ţările mai dezvoltate vor ajuta ţările mai puţin dezvoltate?
Pedro Duque: Este prin Uniunea Europeană. Uniunea Europeană va avea un program dedicat. Majoritatea programelor de cercetare au în centru excelenţa şi în funcţie de asta este acordată finanţare. Va exista şi o componentă care se referă la dezvoltarea mai rapidă în anumite ţări. Înţeleg că România este una dintre acestea, una dintre ţările care au nevoie de sprijin. Sper că veţi putea face aici ce am făcut în Spania acum 15 ani aproximativ. Eram la acelaşi nivel.
AGERPRES: Cum aţi reuşit?
Pedro Duque: În primul rând, trebuie să aveţi un scop exprimat la nivelul liderilor Guvernului. Asta trebuie făcut. Şi un alt lucru care a trebuie să fie făcut - în Spania a fost să adaptăm toate metodele tradiţionale în care făceam lucrurile la regulile Uniunii Europene. În acest sens poţi folosi mai mult programele Uniunii Europene.
AGERPRES: Finanţarea...
Pedro Duque: Finanţarea, evident, are nevoie de proceduri şi atunci când adaptezi procedurile tale la cele ale Uniunii Europene, obţii mai mult şi oamenii trăiesc mai bine. Aşa că noi ne-am adaptat.
AGERPRES: A fost greu pentru Spania să se adapteze la procedurile Uniunii Europene?
Pedro Duque: A fost mult de muncă.
AGERPRES: Pentru ţările latine este mai greu.
Pedro Duque: Nu a fost vorba de a fi sau nu latin. Din perioada romană, facem lucrurile într-un anume fel. În fiecare loc se întâmplă asta. Acum, Uniunea Europeană are standarde şi toţi trebuie să se adapteze. A fost puţin greu, dar a meritat. În domeniile infrastructurii, Spania a beneficiat mult de fondurile structurale. Acum avem cele mai multe căi ferate de mare viteză din Europa, cea mai mare dezvoltare de fibră optică, sedii dedicate cercetării ştiinţifice, aşa că suntem mulţumiţi. Pe lângă ştiinţă, am mai făcut ceva. Am adaptat agenţia care se ocupă cu ştiinţa la standardele Uniunii Europene. De fapt, am cerut ca în 2014 Uniunea Europeană să vină şi să facă un audit pe domeniul ştiinţei, la noi, să ştim ce să facem. Am muncit câţiva ani înainte. Ceri un audit atunci când crezi că eşti în regulă. Rezultatele sunt foarte bune. Avem (...) programe-cadru. De la al şaselea la al şaptelea, de la al şaptelea la al optulea, am crescut cu peste 50 % procentul de bani UE ce revin Spaniei. Am îmbunătăţit mult lucrurile. Am făcut multe alte lucruri mai mici, dar foarte importante - am comunicat tuturor cum să facă acest lucru. Am creat birouri europene pentru toţi cercetătorii sau companii. Acolo ei pot merge să întrebe: "Am înţeles că există finanţare, ce pot să fac?". Ne-am adaptat complet şi cred că nu poţi profita de faptul că eşti în Uniunea Europeană fără să treci prin acest proces dureros iniţial. Trebuie să faci asta. Trebuie să adaptezi structurile iniţiale, procedurile, să faci acest lucru cu adevărat, să ceri un audit şi apoi, participarea oamenilor de ştiinţă, a companiilor, crearea de locuri de muncă - toate aceste lucruri se îmbunătăţesc.
AGERPRES: Oamenii din departamentele ce se ocupă cu ştiinţa din Uniunea Europeană iau în considerare plecarea Marii Britanii din blocul comunitar?
Pedro Duque: Sentimentul este că bugetul total al Uniunii Europene va scădea, dar, evident, va fi împărţit cu o ţară în minus. Într-o măsură, lucrurile se compensează. În ceea ce priveşte cercetarea, am reuşit să păstrăm aceeaşi finanţare (...). Suma va fi mai mică, deoarece Marea Britanie pleacă cu o sumă mare, dar restul probabil rămân la aceiaşi parametri.
AGERPRES: Ne puteţi vorbi de programul Horizon şi finanţarea acordată prin acesta?
Pedro Duque: Horizon Europe este asemenea celui anterior, are o sumă aproape dublă alocată şi trebuie să existe, deoarece diferenţa dintre Europa şi alte puteri nu este neapărat legată de ştiinţă, ci de modul în care este folosită ştiinţa - inovaţia şi locuri de muncă. Deci trebuie să abordăm această problemă. Noul program pune un mai mare accent pe inovare, mici firme care se ocupă cu inovarea, pe crearea de noi produse. Alocă mai mulţi bani. Este aceeaşi sumă pentru ştiinţă, dar mai mulţi bani sunt alocaţi inovării.
AGERPRES: Leagă partea ştiinţifică, din laborator, cu inovarea.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Pedro Duque: Este o definiţie. Există trei piloni - unul pentru ştiinţă, Consiliul European pentru Cercetare, cu abordarea legată de excelenţa în domeniu. Există un al doilea pilon, legat de Inovare. Nu cunosc suficient de bine, se poate face un curs pe tema asta. Avem o alocare mai mare pentru inovare şi o cooperare mai strânsă între ştiinţă şi industrii.
AGERPRES: Mi s-a părut interesant pe site-ul ministerului dumneavoastră că Spania are o strategie legată de inteligenţa artificială. Puteţi vorbi despre aceasta. Pentru oamenii de ştiinţă, inteligenţa artificială este un domeniu interesant, dar pentru oamenii de rând poate fi înspăimântătoare.
Pedro Duque: În primul rând, prin asta urmăm procedurile Uniunii Europene. Toţi trebuie să aibă o strategie legată de inteligenţa artificială, anul acesta. Urmăm asta, pentru că ne place să urmăm regulile UE, UE a fost bună cu noi. În acest context, am pregătit structura noastră legată de cercetare şi dezvoltare, iar acum pregătim cadrul mai larg, pentru folosirea acesteia. Oamenii nu ar trebui să fie speriaţi de inteligenţa artificială. Există pentru a ajuta oamenii reali să ia decizii, nu să le ia ceva.
AGERPRES: Anume să le ia locurile de muncă?
Pedro Duque: (...) Dacă meseria ta este să ajuţi pe cineva să ia o decizie, probabil va trebui să schimbi modul în care lucrezi, folosind inteligenţa artificială. Vei fi mai inteligent şi îţi vei păstra locul de muncă. Aceasta este ideea. În Spania, avem unul dintre cele mai mari supercomputere din Europa şi o reţea de zece alte supercomputere ce lucrează cu acesta. Cred că suntem într-o poziţie bună. Universităţile lucrează în domeniul inteligenţei artificiale de câţiva ani, deci cred că suntem într-o poziţie bună, putem profita de asta, suntem, cum se spune "pe val".
AGERPRES: Ministerul dumneavoastră acoperă cercetarea, dezvoltarea, dar şi universităţile. Cum vă ajută să aveţi toate aceste trei lucruri sub aceeaşi "umbrelă"?
Pedro Duque: Cred că ajută mult şi cred că este bine să facem asta. Nu vreau să dau lecţii, dar cred că aceasta este cea mai bună formulă. Universităţile fără cercetare nu prea pot fi universităţi. Singura garanţie pentru predarea de calitate este cercetarea. Deci trebuie să punem accent pe cercetare, în universităţi. Universităţile şi cercetarea produc invenţii care merg pe piaţă, deci ai nevoie de dezvoltare şi coordonare pentru a ajunge la industrie. Pe de altă parte, este foarte important să ai cercetarea şi inovarea într-o coordonare bună, pentru că vrei să creezi instrumente de finanţare în cadrul cărora industria şi cercetarea colaborează. Cred că funcţionează foarte bine, cu o agenţie de finanţare pentru ştiinţă, o agenţie de finanţare pentru inovare. Apoi acestea menţin un dialog continuu cu universităţile. Iar în ceea ce priveşte locurile de muncă, suntem capabili să creăm structuri legale pentru ca oamenii să aplice pentru locuri de muncă, în aceleaşi condiţii, în universităţi sau centre de cercetare sau alte locuri pe care le controlăm. Cred că este un lucru bun mobilitatea între aceste locuri.
AGERPRES: Spania poate da o lecţie în acest domeniu, legătura cercetare-universităţi-dezvoltare, altor ţări UE?
Pedro Duque: Noi am luat lecţii de la alţii, a fost varianta raţională. Dar cea mai importantă lecţie pe care am putea da-o cuiva este că dacă treci prin procesul relativ dureros de adaptare a guvernării şi regulilor şi proceselor la standardul din UE, durerea va fi mai mică, mai târziu.
AGERPRES: Sunteţi primul astronaut spaniol. Aţi fost pe Staţia Spaţială Europeană. Cum v-a ajutat această experienţă, pentru că este o experienţă legată de cercetarea la cel mai înalt nivel, cum v-a ajutat în meseria dumneavoastră de ministru, în prezent?
Pedro Duque: Am fost capabil să intru în contact cu câteva domenii ale ştiinţei. Un alt aspect este că, atunci când eşti astronaut, eşti persoană publică şi acesta este un lucru pe care un ministru trebuie să îl înveţe. Deja ştiam puţin despre asta. De asemenea, am fost managerul unei companii şi acest lucru ajută în aspectele ce au de a face cu gestionarea. Asta a fost în afara meseriei de astronaut. Nu ştiu dacă este un fenomen generalizat, dar majoritatea colegilor mei, când s-au întors la vieţile lor de după această experienţă, au folosit această caracteristică drept avantaj - să vorbească în public, să cunoască lucruri legate de ştiinţă, cel puţin în mare. Dacă ai avut experienţă managerială, ajută şi aceasta.
AGERPRES: Din spaţiu, sunt lucruri care par mici, iar aici, pe Pământ sunt importante? Aveţi altă perspectivă?
Pedro Duque: Da, desigur că este altă perspectivă. Vedeţi o ţară ca Spania sau România şi apoi, cinci minute mai târziu sau zece, nu mai vezi nimic. Vezi Balcanii ca pe un tot şi e greu să înţelegi conflicte etnice. Dar ce vezi foarte mic din spaţiu este grosimea atmosferei. Vezi atmosfera foarte subţire, vezi cu ochii tăi că este foarte puţin aer în jurul Pământului, serios. Este foarte important să avem grijă, să nu poluăm, să păstrăm curat.
AGERPRES: Vedeţi poluarea cu propriii ochi...
Pedro Duque: Uneori, poţi vedea asta. Cel mai important lucru pe care îl vezi este că e un strat foarte subţire în jurul unui Pământ mare şi îţi este clar că el nu este infinit, aşa că nu trebuie să poluezi nelimitat.
AGERPRES: În ştiinţă şi cercetare, care credeţi că este ţinta viitoare, din perspectiva dumneavoastră, de ministru?
Pedro Duque: În ştiinţă sunt atâtea lucruri. Trebuie să înţelegem mai bine sistemul imunitar, pentru a trata boli, diverse tipuri de cancer având cunoştinţele pe care deja începem să le avem. Trebuie să ştim ce este în Univers, toate necunoscutele legate de vârsta Universului. Trebuie să aflăm multe lucruri. În privinţa explorării, o activitate care place oamenilor, este evident că eforturile vor continua. Unele ţări sau unele puteri vor merge pe Lună, cu oameni (...) iar de acolo, poate pe Marte. Europa trebuie să decidă dacă rămânem sau mergem.
AGERPRES: Care sunt domeniile de cercetare cel mai greu de finanţat?
Pedro Duque: Depinde ce înseamnă "greu de finanţat". Sunt domenii ştiinţifice care costă mult, dar costă atât pentru că vrei să dezvolţi tehnologii speciale. Costă mult, dar creează un avantaj pentru industriile dumneavoastră. Acesta este un lucru bun. Dacă ai management bun, acesta este un factor foarte important. Dar dacă avem inovare şi ştiinţă care sunt bine coordonate, putem întreba oamenii de ştiinţă ce au nevoie şi apoi putem întreba oamenii din industrie dacă pot construi acele lucruri. Aşa că nu trebuie să cumpărăm din afară. Acest domeniu, pe care îl numim industria ştiinţei, face ca finanţarea ştiinţei să fie mai puţin grea. Dacă e să construim un telescop (...) acesta va costa mult, dar banii aceştia se regăsesc în salariile oamenilor care inventează. Apoi, preţul invenţiei este mai mare, în afară. Este ca un cerc şi la final guvernul câştigă bani. Investeşti în ştiinţă şi investeşti şi în inovare, după câţiva ani, ai mai mulţi bani, nu mai puţini. Asta este ideea legată de ce să investeşti în ştiinţă şi tehnologie.
AGERPRES: Credeţi că toate ţările din UE au înţeles acest lucru - că dacă investesc în ştiinţă, investiţia se va întoarce?
Pedro Duque: De exemplu, Spania nu a înţeles la fel de bine ca Danemarca sau Suedia. Ei investesc mai mult şi pe an ce trece sunt mai bogaţi. Trebuie să convingem cetăţenii că aceste cheltuieli merită. Pentru că devii mai bogat, asta este ideea. Bogăţia generaţiei viitoare depinde foarte mult de cât de mult investim în ştiinţă azi. Asta este ideea, dar oamenii trebuie convinşi.
AGERPRES: Care sunt domeniile în care Spania doreşte să colaboreze cu România, în ştiinţă?
Pedro Duque: Trebuie să studiem această situaţie. (...) De exemplu, România o să intre, alături de Spania, în proiectul spaniol pentru un supercomputer de generaţie viitoare. O să vedem cum se va întâmpla, dar cel puţin există voinţa Guvernului.
AGERPRES: Deci oameni de ştiinţă români vor să se implice în proiectul unui supercomputer spaniol.
Pedro Duque: Este următorul supercomputer european, finanţat de Uniunea Europeană. Vom vedea care este participaţia, aşa cum facem cu fiecare element. Dar cu cât investeşti mai mult, cu atât mai mult primeşti înapoi.AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FITS 2026: Peste 350 de studenți și profesori de la 20 de universități din lume, așteptați la Sibiu
Peste 350 de studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori și experți din domeniul teatrului, proveniți de la universități din România și din alte zece țări, vor participa în perioada 19-28 iunie la Festivalul Universităților de Teatru și Management Cultural, organizat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), a anunțat miercuri, Univ
Sibiu: Mitropolitul Ardealului a premiat 300 de elevi olimpici și cu rezultate deosebite
Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, a premiat, miercuri, peste 300 de elevi din județ, care au obținut rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, în cadrul unei festivități organizate în capela Facultății de Teologie Ortodoxă 'Sfântul Andrei Șaguna' din Sibiu, informează un comunicat de presă. 'Sunteți roadele
REPORTAJ/Vrancea: Echipa de Robotică AI Citizens de la Colegiul Cuza din Focșani a transformat istoria în limbaj Braille
În sălile Muzeului de Istorie și Arheologie din Focșani, printre documente, obiecte istorice și exponate care spun povestea trecutului, au apărut, începând de miercuri, câteva plăcuțe discrete, dar cu o semnificație aparte. Plăcuțele sunt inscripționate în alfabetul Braille și permit persoanelor cu deficiențe de vedere să se orien
Sindicatele din Educație solicită Guvernului retragerea imediată din dezbatere a proiectului de lege privind salarizarea
Sindicatele din Educație solicită Guvernului retragerea imediată din dezbaterea publică a proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, susținând că varianta actuală a proiectului reprezintă 'o încălcare flagrantă' a legislației în vigoare. Federația Sindicatelor Libere din Înv
Dimian: Bacalaureat diferențiat din 2030, adaptat specializării și alegerii elevilor
Ordinul de ministru privind aprobarea probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial, a anunțat, marți, ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Ordinul aprobă lista probelor și a disciplinelor exa
Harghita: Cea mai mare investiție în educație de la Miercurea-Ciuc a fost finalizată; sute de săli de clasă - modernizate
Primăria municipiului Miercurea-Ciuc a finalizat implementarea unui amplu proiect de modernizare a infrastructurii educaționale finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerat de autoritățile locale cea mai amplă investiție în educație din ultimele decenii. Proiectul a avut o valoare de peste 26 de milioane de lei și a vizat d
Elevii români au obținut cinci medalii la Olimpiada Europeană de Fizică
Elevii români au obținut două medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Europeană de Fizică 2026, care s-a desfășurat în Suedia, la Goteborg, în perioada 12 - 16 iunie. Rezultatele obținute de concurenții români, elevi la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, sunt următoarele: Alexandru Condrea și Vla
Tulcea: A început forumul 'Provocări și oportunități în Delta Dunării: dezvoltarea economiei albastre'
Cercetători români și din străinătate, precum și experți ai Comisiei Europene (CE) participă, începând de marți, la forumul 'Provocări și oportunități în Delta Dunării: dezvoltarea economiei albastre', care are drept obiectiv intensificarea acțiunilor interconectate în contextul presiunilor generate de schimbările climatice, poluare și n
MAI lansează campania 'Niciun examen nu merită un copil pierdut'
Ministerul Afacerilor Interne lansează campania de informare și prevenire 'Niciun examen nu merită un copil pierdut. Cea mai mare notă este să știe că ești alături de el!', prin care transmite un apel către părinți, profesori și comunitate de a acorda mai multă atenție siguranței și sprijinului oferit copiilor în această perioadă în care se desfăș
Buzău: Elevi din 11 țări participă la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori
La Buzău a fost dat startul Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori, despre care organizatorii au precizat că este un concurs cu un grad ridicat de dificultate destinat creativității, dar și prieteniei între participanți. Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori este o competiție de matematică de renume pentru elevii cu
Ministerul Educației a pus în consultare un proiect privind concursul pentru ocuparea funcției de inspector școlar
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare un proiect de ordin privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de inspector școlar. Potrivit proiectului, la concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar poate candida cadrul didactic care îndeplinește, cumulativ, următoarele c
Buzău: Generațiile claselor pregătitoare dau Bacalaureatul; mai mulți elevi și clase de a XII-a
Peste 2.600 de elevi din Buzău s-au înscris la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului, în creștere față de anul precedent, context în care Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) evidențiază un număr mai ridicat de clase a XII-a, față de anul școlar 2024-2025, datorită faptului că în anul 2026 termină liceul generațiile în care a fost introd
Cseke Attila: Ministerul Dezvoltării a atins ținta asumată prin PNRR - 4.500 de locuri noi în creșe
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a inaugurat duminică, în orașul bihorean Valea lui Mihai, o nouă creșă construită prin Programul guvernamental 'Sfânta Ana'. 'În Planul Național de Redresare și Reziliență, ne-am asumat crearea a cel puțin 4.500 de noi locuri pentru antepreșcolari în toată țara. Astăzi am atins această ți
Hunedoara: Eleva Ana-Maria Iordache, medalie de bronz la International Genius Olympiad 2026 (SUA)
Eleva Ana-Maria Iordache de la Colegiul Național 'Decebal' Deva a câștigat medalia de bronz la International Genius Olympiad 2026, ce a avut loc în perioada 8 - 13 iunie, la St. John Fisher University din Rochester, New York (SUA), cu un proiect ce a vizat compensarea deficitului de iod din organism. Competiția a reunit peste 1.000 de parti
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Finanțare la nivel european pentru educație și cercetare, reforma curriculară pentru competențe cheie și protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților se află printre obiectivele din programul de guvernare al Cabinetului Tomac la capitolul Educație. 'Educația este motorul mobilității și stabilității sociale, fiind re











