România are nevoie de un moratoriu fiscal care să asigure stabilitatea taxelor și impozitelor pentru o perioadă de 3-5 ani și de un dialog periodic între Guvern și mediul de afaceri, pentru recâștigarea încrederii investitorilor, susțin experții companiei de consultanță Frames, într-o analiză transmisă miercuri AGERPRES.

'Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3-5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue. Nu costă nimic din buget, dar poate aduce înapoi miliardele de euro de investiții pe care le-am pierdut în acest an', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, moratoriul ar urma să fie adoptat odată cu bugetul pentru anul 2027 și să prevadă menținerea nivelului și structurii taxelor și impozitelor, inclusiv a impozitului pe dividende, pentru cel puțin trei ani, ideal cinci.

Orice excepție ar trebui justificată printr-un studiu de impact public și anunțată cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare, iar taxele considerate de experți ca având efecte negative asupra investițiilor, precum impozitul pe construcțiile speciale, ar trebui eliminate definitiv sau cel puțin înghețate. notează sursa citată.

Experții Frames atrag atenția asupra modificărilor repetate ale regimului fiscal din ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe dividende, TVA și regimul microîntreprinderilor.

'În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Conform analizei, impozitul pe dividende a crescut de la 5% până la sfârșitul anului 2022 la 8% în 2023, 10% în 2025 și 16% în 2026. În aceeași perioadă, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%.

Un alt exemplu invocat de experți este reintroducerea impozitului pe construcțiile speciale, cunoscut drept taxa pe stâlp, care, potrivit acestora, descurajează investițiile în infrastructură.

'Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor', subliniază Adrian Negrescu.

Analiza evidențiază și scăderea investițiilor străine directe în prima jumătate a acestui an, evoluție pe care experții Frames o pun în legătură cu instabilitatea fiscală și politică.

Potrivit datelor prezentate de Frames, fluxul net al investițiilor străine directe a scăzut la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, de la 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă un declin de 82%. În trimestrul al doilea, fluxul a fost negativ, de 521 de milioane de euro, iar profiturile reinvestite au înregistrat o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro în primele șase luni.

În opinia experților, aceste evoluții arată necesitatea unor măsuri care să restabilească încrederea investitorilor și să ofere predictibilitate pe termen lung.

Frames propune, de asemenea, înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premier, care să reunească periodic reprezentanții marilor contribuabili și ai patronatelor întreprinderilor mici și mijlocii.

Consiliul ar urma să includă reprezentanți ai sectoarelor construcțiilor și imobiliarelor, industriei auto, energiei, tutunului și băuturilor răcoritoare, precum și ai altor domenii economice, pentru analizarea impactului măsurilor fiscale înainte de adoptarea acestora.

'În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine', mai arată analiza Frames.

În document sunt prezentate și efectele unor măsuri fiscale asupra mai multor sectoare economice. Astfel, potrivit Frames, încasările din taxele de autorizare a aparatelor de joc au scăzut de la 485 de milioane de lei la 300 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2026, comparativ cu intervalul similar din anul precedent, în timp ce numărul aparatelor autorizate s-a redus cu 88% în aceeași perioadă.

Totodată, experții menționează majorarea TVA la locuințele noi de la 9% la 21%, începând cu 1 octombrie, într-un context în care vânzările de apartamente scăzuseră deja cu aproape 9% în primul semestru al anului.

În ceea ce privește industria auto, analiza indică o reducere a producției de autoturisme cu aproape 13% în primele șase luni ale anului, inclusiv o scădere de 18% la Dacia. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)