Negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial întâmpină blocaje în mai multe domenii din mediul privat, printre care comerțul, IT-ul și sectorul bancar, susțin liderii federațiilor sindicale ce participă marți la protestul organizat în fața Ministerului Muncii.

''Protestăm pentru faptul că există blocaje structurale în abordarea și în inițierea proceselor de negociere colectivă la nivel de sectoare de activitate, ceea ce face imposibilă ținta României, ca minimum 80% din angajați să fie acoperiți de un contract colectiv de muncă, conform solicitărilor europene. Sunt probleme majore în negocierea contractelor sectoriale, chiar și acolo unde ele au existat, de exemplu în sectorul bancar, unde companiile se retrag din patronate și nu mai avem cu cine negocia, sau amânări și negocieri lente spre inexistente în zona de comerț sau neinițiate în alte sectoare de activitate'', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Federației Sindicatelor din IT & Comunicații, Florentin Iancu.

Potrivit acestuia, problemele din mediul privat sunt comparabile cu cele existente în sectorul bugetar.

''Protestul e o continuare a unor discuții pe care le-am mai avut la Ministerul Muncii. Lucrurile nu s-au deblocat, din contră, se înrăutățesc, iar reprezentarea angajaților slăbește pe zi ce trece. Vedem problemele din zona bugetară, vedem ce se întâmplă acolo cu Legea salarizării, la fel de mari sunt și problemele în zona privată. Și, ca atare, e nevoie să tragem un semnal de alarmă pentru a debloca, în primul rând, discuțiile, iar ulterior, fiecare dintre noi să reușim să negociem contracte cât mai benefice pentru ambele părți'', a afirmat Iancu.

Liderul sindical a atras atenția și asupra restructurărilor din sectorul IT.

''În momentul de față sunt enorm de multe restructurări. Un contract sectorial ar putea crea un cadru minimal cu privire la planurile sociale prin care pleacă oamenii aceștia. S-a creat așa cumva o aură din asta, că în acest sector nu sunt probleme. Credeți-mă că sunt destul de multe probleme și aici. Sunt destul de mulți oameni care sunt în meserii mai de bază, de exemplu suport, și care nu sunt plătiți cu ce se vehiculează prin presă și care, în momentul de față, sunt în mare pericol de a-și pierde joburile. Se concediază zeci de oameni. Sigur, nu se văd, pentru că se face prin acordul părților, dar sectorul IT traversează poate o perioadă mai tumultuoasă decât ar fi în comerț sau în alte sectoare de activitate prin prisma numărului de angajați afectați de reducerile de personal'', a susținut acesta.

Sindicalistul a subliniat că în prezent găsirea unui nou loc de muncă în domeniu este mai anevoioasă și ar putea dura chiar și 10 luni.

''Reinserția durează acum între 6 și 8, 9 luni, 10 luni poate. Deci, nu mai suntem în situația: 'Mă dă afară astăzi sau plec eu și mâine am șapte joburi'. Lucrurile sunt profund transformate în momentul de față și e nevoie să ne uităm cu atenție și la sectorul ăsta'', a transmis Florentin Iancu.

La rândul său, președintele Federației Sindicatelor din Comerț, Vasile Gogescu, a susținut că organizarea sindicală în mediul privat este dificilă, pentru că acest lucru nu este permis de angajatori.

''În mediul privat, rata de sindicalizare e sub 5%. În rest, nu permit patronii. Îi felicităm pe aceia care au permis, pe cei care au reușit să facă sindicate în mediul privat, dar, în general, este o luptă aproape pierdută când încerci să faci un sindicat într-o companie din mediul privat. Pot să vă spun, de exemplu, că un angajat din comerț primește spor că lucrează în ziua de duminică 3 lei pe oră. Acesta e sporul mediu care se acordă în sectorul comerț. Și gândiți-vă, sunt vreo 800.000 de angajați în acest sector. E cel mai mare sector al economiei naționale, cu cei mai mulți angajați'', a declarat, pentru AGERPRES, Gogescu.

El estimează că aproximativ 60% dintre angajații din comerț sunt remunerați cu salariul minim sau cu venituri apropiate de acesta.

Totodată, Gogescu a reclamat și dificultăți în negocierea contractelor colective la nivel sectorial.

''Angajatorii, marile companii, găsesc tot felul de subterfugii prin care refuză negocierea sau, dacă în rare cazuri o acceptă, găsesc motive în așa fel încât să nu se aplice erga omnes (tuturor, n.r.) sau, mai mult de atât, ca rezultatele negocierii să fie egale cu zero, dacă nu încearcă să mai taie ceva. Așa se întâmplă în mediul privat, unde statul a luat mâna de pe acești lucrători, pe care îi lasă la discreția angajatorilor'', a atenționat liderul Federației Sindicatelor din Comerț.

Problemele negocierilor colective se regăsesc și în sectorul bancar, susține președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci, Constantin Paraschiv.

''Scopul principal al protestului este acela de a atrage un semnal de alarmă la adresa autorităților, în special, care s-au obligat prin Directiva Europeană privind salariul minim garantat că vor încerca să găsească soluții de a stimula negocierile, astfel încât 80% din sectoarele de activitate să fie acoperite cu contracte colective de muncă. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Mai mult, companiile au trecut la un tertip și mai periculos. De exemplu, în sistemul bancar, patronatul din bănci era reprezentativ la nivelul sectorului de activitate și, în urma negocierii, putea să beneficieze de contract salariații din întreg sistemul bancar'', a afirmat la rândul său, pentru AGERPRES, Paraschiv.

El a semnalat că pierderea reprezentativității organizației patronale a schimbat aria de aplicare a contractului colectiv.

''Băncile mici, văzând că sunt obligate să aplice prevederile contractului peste tot, erga omnes, au încercat să influențeze de așa manieră încât marile companii care erau în cadrul CPBR (Consiliul Patronatelor Bancare din România - n.r.) să se retragă, lăsând CPBR fără reprezentativitate. În condițiile astea, neavând reprezentativitate, contractul colectiv de muncă se aplică numai companiilor semnatare. Deci, la nivel de grup de unități, nu și la nivel sectorial'', a arătat sindicalistul.

Constantin Paraschiv a anunțat că acțiunile nu se vor opri la protestul de marți de la București, ci vor ajunge și la Bruxelles, acțiunile sindicale urmând să aibă loc pe 30 septembrie.

''Facem o pichetare la Ministerul Muncii pentru a conștientiza autoritățile și pentru a încerca să le determinăm să găsească soluții, astfel încât companiile, patronatele să fie dispuse să negocieze un contract colectiv de muncă. Nu suntem numai noi în situația asta. La noi e un caz fericit, pentru că avem un contract colectiv de muncă care se aplică la nivel de grup de unități. În general, cei din comerț, cei din IT și majoritatea sectoarelor de activitate nu au contracte colective de muncă și vrem să atragem atenția asupra acestui aspect. Nu vă ascundem că nu ne vom opri aici. Vom organiza o asemenea demonstrație, o pichetare și la Bruxelles. Pe 30 septembrie am programat'', a menționat Paraschiv.

Acțiunea de protest de la Ministerul Muncii este programată marți, între orele 11:00 și 13:00. Potrivit lui Vasile Gogescu, autorizația pentru manifestație este pentru 150 de persoane.

Sindicatele solicită, totodată, majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2027, aceasta fiind cea de-a doua revendicare a acțiunii de protest. AGERPRES/(A - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)