Amendamentele adoptate în Senat la legislația privind decarbonizarea pot determina Comisia Europeană să considere că România a revenit asupra unei reforme deja îndeplinite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea conduce la redeschiderea Cererii de plată nr. 2 și la blocarea depunerii următoarelor cereri de plată, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

'Comisia Europeană, după o modificare din decembrie, a spus că există riscul acesta de reversibilitate, așa se numește, când întorci o reformă. Deci noi am făcut o reformă, am încasat banii în 2022, când am adoptat calendarul, iar acum, practic, prin acest amendament, încălcăm calendarul respectiv. Asta înseamnă, pe de o parte, că se redeschide Cererea de plată nr. 2, adică ni se iau înapoi banii care ne-au fost dați', a explicat Pîslaru, miercuri, la Digi24.

Potrivit ministrului, consecințele nu s-ar limita la recuperarea unor fonduri deja plătite de Comisia Europeană.

'Și asta nu este neapărat cea mai mare dintre probleme. Cealaltă problemă este că, până nu se stabilesc măsurile de remediere, nu te mai lasă să depui alte cereri de plată. Noi suntem deja în al doisprezecelea ceas', a spus acesta.

Ministrul a precizat că România este pregătită să depună Cererea de plată nr. 5 imediat după finalizarea procedurilor europene privind renegocierea PNRR.

'Cererea de plată nr. 5 este gata, pregătită, și așteptam acum doar decizia Consiliului pentru renegocierea care a avut loc, ca să putem să o depunem. Asta este Cererea de plată nr. 5, cu 2 miliarde. Și ultimii 3 miliarde, vorbesc de componenta de grant, depindeau de salarizare, ANI și toate celelalte, așa încât ar trebui să o depunem până pe 30 septembrie', a explicat ministrul.

În opinia sa, blocajul generat de amendamente nu era justificat, în condițiile în care Guvernul nu intenționa să închidă noi capacități de producție pe cărbune.

'Dar este un blocaj absolut necerut de nimeni, făcut pentru o chestiune populistă, că, vai, domnule, închidea cineva centrale, ceea ce nu era justificat de nimic', a adăugat Dragoș Pîslaru.

Senatul a adoptat, marți, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare.

'Capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic', prevede proiectul adoptat.

Documentul conține mai multe excepții în care se permite punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare și război, în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență și asediu, pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa suveranității naționale a României. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)