Chisăliță: România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră
România are nevoie de un comandament energetic și logistic permanent - un Dispecerat Național de Securitate Energetică - nu de o ședință după fiecare atac, pentru a nu intra nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză de specialitate publicată duminică.
'Dispeceratul trebuie să aibă posibilitatea de a coordona orice situație de criză și să urmărească zilnic: fluxurile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul maritim Novorossiisk, producția rafinăriilor românești, cargourile aflate în drum spre Constanța, stocurile de motorină, benzină, kerosen și GPL, exporturile de produse petroliere, capacitatea portuară și fluvială, primele de asigurare și disponibilitatea navelor, prețurile Brent, CPC Blend și motorină europeană, consumul agriculturii și al transportului, riscul militar din Marea Neagră', se arată în document.
Președintele AEI susține că România trebuie să negocieze imediat rute și volume alternative din Azerbaidjan, Marea Mediterană, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă acestea sunt mai scumpe. În plus, trebuie verificată compatibilitatea tehnică a rafinăriilor cu alte tipuri de petrol și trebuie contractate din timp navele, nu după ce stocurile au început să scadă.
În același timp, statul trebuie să pregătească o ordine clară de prioritate pentru situații de urgență: serviciile de intervenție, apărarea, agricultura, transportul public, aprovizionarea cu alimente, infrastructurile critice. România nu este în pragul inevitabil al unei penurii, dar este expusă periculos la o criză petrolieră regională, deși are rafinării, port, conducte, capacități de depozitare și o producție internă încă relevantă. Dar aceste avantaje sunt slăbite de dependența masivă de importuri, de concentrarea aprovizionării prin Marea Neagră și de lipsa unei conduceri operative integrate.
'Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă. Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică', se arată în document.
Președintele AEI afirmă că România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.
'Problema nu este un singur atac, un singur port sau o singură conductă. Problema este că România depinde simultan de mai multe rute care au devenit zone de război. România nu este independentă petrolier. România mai produce petrol, dar producția internă acoperă numai puțin peste un sfert din cantitatea prelucrată în rafinării. Restul trebuie importat. Potrivit declarațiilor oficiale din martie 2026, aproximativ trei sferturi din petrolul rafinat în România provine din exterior, principalele surse fiind Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune. Aceasta înseamnă că România nu are o problemă abstractă, de piață internațională. Are o dependență fizică de: conducte (CPC), terminale maritime (Novorossiisk), nave disponibile să traverseze o Mare Neagră care a devenit teatrul conflictului militar, portul Constanța funcțional și sigur, asigurători dispuși să asigure navele în aceste condiții periculoase, disponibilitatea sortimentelor de țiței și capacitatea rafinăriilor de a schimba rapid materia primă', se arată în document.
Conform acestuia, Kazahstanul este una dintre principalele surse de țiței ale României. În 2025, valoarea importurilor românești de petrol brut din Kazahstan a fost de aproximativ 2,77 miliarde dolari și 50% din țiței provenea de aici.
Dar cea mai mare parte a petrolului kazah nu ajunge direct din Kazahstan în România. El traversează conducta CPC și este încărcat în petroliere la terminalul rusesc Novorossiisk. Așadar, chiar dacă petrolul este kazah, ruta depinde de infrastructură situată în Rusia și de siguranța navigației în Marea Neagră.
În urma atacurilor recente asupra zonei terminalului CPC, Kazahstanul a fost obligat să reducă producția pentru că nu mai putea evacua normal petrolul. Producția câmpului Tengiz ar fi coborât de la aproximativ 925.000 la 406.000 barili pe zi, iar producția națională de petrol și gaze a scăzut de la circa 2,07 milioane la 1,63 milioane barili echivalent petrol pe zi.
Președintele AEI susține că Petromidia este avantajul României, dar și una dintre vulnerabilitățile sale. România are rafinării și această capacitate este un avantaj strategic enorm. Problema este că o rafinărie produce motorină din țiței. Petromidia este adaptată în principal procesării petrolului importat din Kazahstan. Dacă fluxurile CPC se reduc pentru câteva zile, efectul poate fi gestionat prin stocuri și cargouri deja contractate. Dacă perturbarea durează săptămâni, trebuie căutate alte sortimente de petrol, alte nave și alte rute.
'Înlocuirea nu este instantanee și nici gratuită. Se poate aduce țiței kazah via Azerbaijan și aici lucrurile sunt mai simple (doar că nu se poate înlocui total transportul prin CPC), sau țiței din alte surse. Un petrol alternativ poate avea: alt conținut de sulf, altă densitate, alt randament de motorină, alte cerințe de procesare, un preț mai mare, un transport mai lung, prime de asigurare mai ridicate etc. De aceea, chiar dacă România găsește petrol în altă parte, costul produsului finit poate crește puternic. Guvernul poate spune că 'există petrol pe piața mondială'. Este adevărat, dar incomplet. Într-o criză nu contează numai dacă petrolul există. Contează dacă este disponibil imediat, dacă poate ajunge la Constanța, dacă rafinăria îl poate procesa și la ce preț', se arată în document.
Constanța a devenit un nod strategic și o țintă economică. Portul Constanța nu mai este doar portul României. A devenit un nod regional pentru carburanți, cereale, mărfuri și aprovizionarea Ucrainei o țară care este în război și a devenit o țintă. Importurile de motorină prin Constanța au crescut de la aproximativ 1,6 milioane de tone în 2021 la circa 4,4 milioane de tone în 2024, ceea ce a transformat portul într-una dintre cele mai importante destinații de import de motorină din regiunea Mediteranei și Mării Negre. Această dezvoltare a fost prezentată ca un succes comercial. Dar orice concentrare logistică devine și o vulnerabilitate, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
Atacurile asupra navelor în Marea Neagră, incidentul cu nava GPL în apropierea României și pătrunderea dronelor în spațiul aerian românesc arată că riscul nu mai este la sute de kilometri de graniță. La 24 iulie 2026, o dronă de tip Shahed a fost doborâtă de un avion F-16 deasupra teritoriului României la 200 km de graniță. Chiar dacă portul Constanța nu este atacat, este suficient să crească riscul perceput pentru ca armatorii să refuze anumite curse, asigurătorii să majoreze primele, petrolierele să aștepte în larg, comercianții să ceară plata riscului și costurile să fie transferate în prețul motorinei și benzinei.
Președintele AEI afirmă că 'România poate fi lovită economic fără ca o bombă să cadă în port sau rafinărie. Adevăratul risc este motorina, nu benzina. Motorina este sângele economiei românești. Ea alimentează transportul rutier, agricultura, construcțiile, utilajele, distribuția de alimente, intervențiile de urgență și o parte semnificativă din industrie. Într-o criză petrolieră, motorina se poate scumpi mai mult decât țițeiul. În iulie 2026, piețele internaționale de produse petroliere arătau deja o ofertă tensionată, chiar și atunci când cotațiile petrolului brut se mai calmau. Reducerea exporturilor de motorină din Rusia, nivelul redus al stocurilor și capacitatea limitată a rafinăriilor au menținut marjele de rafinare la niveluri foarte ridicate'.
Aceasta explică de ce este posibil ca Brent să scadă cu 5-10 USD/baril, iar motorina de la pompă să nu se ieftinească sau chiar să continue să crească. Între aprilie și mai 2026, România a fost singurul stat UE în care prețul motorinei a crescut, cu aproximativ 1,6%, în timp ce în toate celelalte state membre a scăzut și asta se întâmpla în timp ce se aplicau măsurile de reducere a prețului inițiate de Guvern. Acesta este un semnal de alarmă masiv și nu este neaparat speculativ, cât o vulnerabilitate economice. Piața românească nu transmite către consumator scăderile externe la fel de repede cum transmite creșterile, se arată în document.
În plus, consideră AEI, în scenariul în care CPC reia rapid operațiunile, iar conflictul din Iran nu se agravează, România va avea în principal o criză de preț. Motorina poate rămâne foarte scumpă, dar fără penurie generalizată. Într-un scenariu în care CPC rămâne perturbat două până la patru săptămâni, iar transportul prin Orientul Mijlociu continuă să fie afectat, România va intra într-o competiție regională pentru petrol și produse petroliere. Atunci pot apărea: scumpiri succesive la pompă, reducerea stocurilor comerciale, renunțarea temporară la unele exporturi, întârzieri ale cargourilor, presiuni asupra rafinăriilor, costuri mai mari pentru agricultură și transport și majorarea prețurilor alimentelor.
Mai grav, apreciază AEI, într-un scenariu sever, în care atacurile afectează simultan CPC, navigația din Marea Neagră și fluxurile din Orientul Mijlociu, România ar putea avea pe termen lung dificultăți locale sau temporare de aprovizionare cu motorină.
'Nu trebuie confundată o asemenea situație cu dispariția completă a carburanților. Penuria modernă apare mai întâi sub forma: unor întârzieri, unor stații temporar fără anumite produse, unor limitări contractuale, unor prețuri foarte mari, prioritizării clienților mari și strategici etc. Statul român repetă greșeala din fiecare criză. România reacționează, de regulă, după ce prețul a crescut și după ce problema a ajuns în presă. În loc să urmărească zilnic fluxurile fizice de petrol și produse petroliere, autoritățile discută despre plafonarea adaosurilor, controale și sancțiuni comerciale. Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar. Dimpotrivă, dacă importatorul nu își poate recupera costul și riscul, el poate trimite cargoul într-un port în care primește un preț mai bun', se arată în document.
În plus, într-o piață regională tensionată, România concurează cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina, Turcia și alte state. Carburanții se vor îndrepta spre piețele care plătesc și care oferă predictibilitate comercială. Un plafon administrativ prost conceput poate transforma o criză de preț într-o criză de disponibilitate, în penurie. România are rezerve, dar nu are voie să le confunde cu autosuficiența. Rezervele obligatorii pot acoperi temporar o perturbare. Ele nu pot susține la nesfârșit consumul normal și nu pot compensa simultan reducerea importurilor de țiței, scăderea producției rafinăriilor, diminuarea importurilor de motorină, creșterea cererii regionale, eventualele exporturi contractate. Mai mult, existența rezervelor pe hârtie nu înseamnă automat că ele sunt în produsul potrivit, în locul potrivit și pot fi puse imediat pe piață. Statul trebuie să spună clar, câte zile de consum real acoperă stocurile, cât reprezintă țiței și cât reprezintă produse finite, unde sunt depozitate, în ce ritm pot fi eliberate, ce parte aparține companiilor și ce parte este controlată efectiv de stat, care sunt criteriile de declanșare a utilizării lor. Fără aceste răspunsuri, afirmația 'avem stocuri suficiente' este o formulă politică, nu o informație operațională, potrivit AEI.
Președintele AEI susține că România nu este în pragul inevitabil al unei penurii, dar este expusă periculos la o criză petrolieră regională. Țara are rafinării, port, conducte, capacități de depozitare și o producție internă încă relevantă. Dar aceste avantaje sunt slăbite de dependența masivă de importuri, de concentrarea aprovizionării prin Marea Neagră și de lipsa unei conduceri operative integrate.
'Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă. Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică', se arată în document.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom







