București, 20 iul /Agerpres/ - Peste o treime dintre angajații din România (35%) folosesc inteligența artificială (AI) cel puțin o dată pe săptămână pentru a-și sprijini activitatea profesională, peste media europeană de 29%, potrivit unui studiu realizat de furnizorul european de servicii HR SD Worx în rândul a 5.936 de manageri HR și 16.500 de angajați din 16 țări europene.

Conform sursei, șapte din zece angajați din România (70%) consideră că sistemele de inteligență artificială ar trebui să explice în mod clar modul în care ajung la anumite soluții, comparativ cu 64% la nivel european. Acest aspect devine tot mai important, deoarece, începând cu 2 august, AI Act va introduce cerințe mai stricte privind obligațiile de transparență, relevă cercetarea.

În același timp, 30% dintre angajații români sunt îngrijorați că inteligența artificială va face redundante o mare parte dintre sarcinile lor, comparativ cu un sfert dintre angajații europeni. Aceste preocupări sunt, în mod firesc, mai ridicate în rândul angajaților care utilizează deja AI (38%). Pe măsură ce AI devine tot mai prezentă în mediul profesional, crește și cererea pentru transparență și utilizare responsabilă.

În România, 37% dintre angajați declară că utilizează inteligența artificială tot mai frecvent în activitatea lor zilnică, peste media europeană de 32%. Managerii sunt cei care folosesc tehnologia într-o măsură mai mare, atât în România, cât și la nivel european: 41% declară că utilizează AI din ce în ce mai des, comparativ cu 26% dintre angajații fără funcții de conducere.

Interesul crește și în rândul celor care nu folosesc încă inteligența artificială: 8% estimează că vor utiliza această tehnologie mai frecvent în activitatea lor profesională în viitor.

Cei care utilizează deja AI resimt beneficiile acesteia: 68% afirmă că lucrează mai eficient datorită tehnologiei. Cu toate acestea, doar puțin peste jumătate (52%) dintre utilizatorii AI beneficiază de suficient sprijin din partea angajatorului pentru a-și dezvolta competențele necesare utilizării eficiente a inteligenței artificiale.

În conformitate cu AI Act, începând cu 2 februarie 2025, angajatorii din Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că angajații și celelalte persoane care utilizează sau administrează sisteme AI în numele organizației dețin un nivel adecvat de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale. Angajații nu trebuie să devină experți în AI, însă orice persoană care utilizează această tehnologie trebuie să o poată folosi în mod responsabil și să fie capabilă să recunoască riscurile asociate.

Angajații continuă însă să aibă încredere în propriile capacități. În România, 69% dintre angajați consideră că inteligența artificială nu poate înlocui calitățile umane unice, procent foarte apropiat de media europeană, de 68%.

Există însă opinii diferite privind modul ideal de împărțire a responsabilităților între oameni și AI. În România, puțin peste jumătate dintre angajați (52%) se așteaptă să continue să desfășoare majoritatea activităților singuri, beneficiind doar de un sprijin limitat din partea AI, comparativ cu 54% la nivel european. În schimb, 41% dintre angajații români anticipează un model de colaborare în care oamenii și AI împart responsabilitățile, tehnologia având un rol de susținere, ușor peste media europeană de 39%.

Diferențele sunt și mai evidente între utilizatorii și non-utilizatorii AI. Astfel, 72% dintre cei care nu folosesc AI se așteaptă să continue să realizeze singuri majoritatea activităților, comparativ cu doar 31% dintre utilizatorii AI.

În schimb, utilizatorii AI văd într-o măsură mult mai mare viitorul ca pe o colaborare între oameni și tehnologie: șase din zece estimează că vor împărți responsabilitățile cu AI, comparativ cu doar 22% dintre cei care nu utilizează această tehnologie.

Aceste concluzii apar într-un moment în care angajatorii se pregătesc pentru următoarea etapă a implementării AI Act la nivelul Uniunii Europene. Deși principalele obligații privind sistemele AI cu risc ridicat au fost amânate pentru anii 2027 și 2028, cerințele privind transparența vor intra în vigoare începând cu 2 august 2026. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să poată identifica atunci când interacționează cu un sistem AI, de exemplu prin intermediul unui chatbot, iar anumite conținuturi generate de inteligența artificială vor trebui marcate în mod clar.

Totuși, în urma pachetului AI Omnibus, care urmează să fie publicat în curând, o mare parte dintre obligațiile inițial prevăzute pentru 2 august 2026 au fost amânate. Pentru acuratețe, este prevăzută și o perioadă de tranziție pentru un aspect tehnic limitat: furnizorii de sisteme AI generative care creează conținut sintetic audio, imagine, video sau text și care erau deja disponibile pe piață înainte de 2 august 2026 vor avea termen până la 2 decembrie 2026 pentru a respecta obligația de a marca aceste rezultate într-un format care poate fi citit automat de sisteme informatice.

Studiul a fost realizat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026 în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Suedia), de către SD Worx Research Institute.

SD Worx sprijină peste 100.000 de organizații, procesează salariile a peste 6 milioane de angajați în fiecare lună și a înregistrat venituri de 1,3 miliarde euro în 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)