Mai mult de patru din zece incidente (42%), raportate în prima jumătate a anului 2026, sunt înșelătorii telefonice (vishing), arată o statistică a Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), prezentată recent în cadrul unui eveniment de specialitate.

Datele dezvăluite în cadrul ING Safe Talks relevă faptul că, în primele șase luni din acest an, fraudele de tip vishing sunt urmate de cele phishing (14%) și de cele prin SMS (smishing), cu 13% din total.

Potrivit unui comunicat de presă al DNSC, transmis miercuri AGERPRES, în intervalul analizat, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române (care au în competență investigarea infracțiunilor informatice și împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale.

La finalul lunii iunie, la nivel național, rămăseseră în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare, după ce, la 1 ianuarie 2026, existau înregistrate 67.000 de dosare, conform reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.

''Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale - prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice'', a declarat Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media, din cadrul DNSC.

În cadrul evenimentului de specialitate a fost lansat și primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, din care a reieșit faptul că șase din zece persoane din această categorie spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație.

Totodată, persoanele în vârstă cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu: 66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă.

De asemenea, phising-ul, adică trimiterea linkurilor frauduloase către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%).

În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%).

Conform cercetării, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Astfel, șapte din zece respondenți (69%) au apelat la Poliție sau alte autorități, 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul, 36% au verificat informațiile înainte de a reacționa, iar unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul. Doar 11% dintre respondenți recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

În acest context, specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor să nu acceseze niciodată linkuri sau atașamente provenite din surse necunoscute, să nu instaleze aplicații la solicitarea unor presupuși agenți de investitii, prin care să le oferiți control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer, să contacteze banca în cazul în care este nevoie de ajutor în efectuarea unei operațiuni, să se asigure că nu se află pe un site-clonă, care arată similar cu cel oficial.

În plus, nu este indicată autentificarea în aplicația de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail, dar nici accesarea de linkuri promovate.

DNSC precizează că pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, utilizatorii pot accesa surse de încredere precum site-ul DNSC, secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank și site-ul sigurantaonline.ro. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)