Rata de capturare pentru deșeurile de ambalaje de tip hârtie, plastic, sticlă și metal se situează, în România, undeva la 34%, cu un obiectiv setat de 75%, respectiv o ambiție pentru 2030 de a ajunge la 90%, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, vicepreședinta Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Indra Mihăilă.

'Din prisma producătorilor care avem această responsabilitate de a ne asigura că ambalajele produselor noastre sunt colectate, sortate și reciclate, cu anumite ținte din ce în ce mai ambițioase și având în vedere intrarea în vigoare a Regulamentului european în acest sens, cred că în România, în momentul de față, avem nevoie de câteva lucruri. Unul foarte clar (...) este legat de voința politică, în special la nivel local. Mă bucur să aud că sunt câțiva primari din cei 3.000 care își asumă, însă cred că asumarea și aplicarea corectă a legislației, care permite multiple instrumente în momentul de față pentru îmbunătățirea colectării sortării și atingerea țintelor de reciclare în municipalități, ar trebui să fie făcută în primul rând de primarii marilor aglomerări urbane, acolo unde avem cele mai mari volume. Apoi, o altă categorie, poate mai tehnică, a voinței politice, legată de adoptarea și facilitarea tuturor elementelor de norme, legislație secundară, acolo unde ele mai întârzie și unde ar putea să îmbunătățească bucăți din ce înseamnă în momentul de față legislația de management a deșeurilor de ambalaje', a spus Mihăilă.

Potrivit sursei citate, în momentul de față, pe întreg fluxul de deșeuri de ambalaje, indicatorii existenți în România nu sunt atinși.

'Suntem foarte departe. Ne uităm că, în momentul de față, avem o rată de capturare pentru deșeurile de ambalaje de tip hârtie, plastic, sticlă și metal undeva la 34%, cu un obiectiv setat de 75% și cumva o ambiție pentru 2030 să ajungem la 90%. Ecartul este foarte mare și nu vedem în niciun fel în care putem avansa fără o aplecare foarte serioasă. Mă bucur să aud că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor devine mai ofertant în ceea ce privește partea de finanțare, pentru că, într-adevăr, sortarea este o problemă majoră în momentul de față. Suntem undeva în analele istoriei pe ceea ce înseamnă cum se face sortarea într-o țară civilizată. Nu cred că am ajuns la 'civilizat' când ne uităm la cum se implementează în momentul de față aceste linii de sortare cu ofertare manuală înceată, departe de a scoate niște materiale calitative care ulterior să poată fi duse la reciclare, ca să putem vorbi apoi și de o creștere a indicatorului de reciclabilitate în România. Deci, investițiile sunt iarăși o componentă foarte importantă', a explicat vicepreședinta ARAM.

În opinia acesteia, investițiile se pot face din fonduri nerambursabile, fie că sunt parteneriate public-private sau exclusiv private.

La rândul său, directorul general al RER Grup REBU, Alexandru Nine, a subliniat că legislația din România, pe salubritate, este 'extrem de stufoasă' și nu este aplicată sau, uneori, aplicabilă.

'Nu știu dacă în ultima vreme noi mai scriem legi în România sau toate sunt scrise undeva pe la Bruxelles sau prin vestul Europei. Mă uitam la un element important: ei deja se gândesc la spațiul rămas într-o cutie de carton, să-l reducă, să-l eficientizeze, ceea ce înseamnă că au o bază. Noi, în continuare, vorbim de colectare selectivă a deșeurilor, de primar, de voturi. Legile sunt făcute de multe ori din birou (...) România are o legislație extrem de stufoasă, cel puțin din punct de vedere al salubrității, care nu este aplicată și uneori nu este aplicabilă. Asta este o problemă. Să mai vorbim de nivelul de automatizare. Da, există o lipsă a automatizării, pentru că există analize pe care le facem și noi. Spre exemplu, ne-am gândit să punem niște brațe robotice antrenate cu AI pentru a identifica deșeul, însă costă 400.000 de euro un singur braț', a punctat Nine.

Conform datelor prezentate joi, în industria de salubritate din România, datoriile restante la stat, acumulate de către operatorii de salubritate, au ajuns la 1,44 miliarde de lei, dintr-un profit net de patru miliarde de lei, toate acestea bazate pe o forță de muncă de 16.000 de persoane.

Autorități centrale, producători, retaileri, operatori de salubritate, furnizori de tehnologie și experți în economie circulară au participat, joi, la o conferință Pria Events, ce a avut ca temă implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD 2025-2030), schimbare impusă de noul Regulament European privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR). AGERPRES/(AS- redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)