Fosta șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, a declarat miercuri că motivul revocării sale din funcție este că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în legătură cu acțiunea din 30 iunie din județul Bihor a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Aceasta a precizat, într-o conferință de presă, că organele de urmărire penală i-au cerut să păstreze confidențialitatea în legătură cu această acțiune și dacă l-ar fi informat pe ministru ar fi săvârșit o infracțiune.

'Astăzi am revenit din teritoriu. Am efectuat câteva vizite de lucru pentru a mă asigura că beneficiarii, persoanele adulte cu dizabilități care au fost găsite în județul Bihor și relocate în servicii sociale licențiate sunt în siguranță. (...) Am vizitat beneficiarii din județele Olt, Mehedinți și Gorj. În drum spre Caraș-Severin am primit telefon de la ministrul Pîslaru care m-a anunțat că în cursul zilei de astăzi îmi va revoca mandatul, cu publicare în Monitorul Oficial, ceea ce la acest moment s-a și întâmplat. Eliberarea mea din funcție a fost semnată de prim-ministrul României', a explicat fosta președintă a ANPDPD.

Potrivit acesteia, l-a întrebat pe ministru care a fost motivul demiterii sale.

'Am întrebat care a fost motivul revocării mandatului meu. (...) M-a informat că motivul este că nu l-am anunțat înainte ca acțiunea DIICOT să se desfășoare. Am avut o discuție cu dumnealui chiar după revenirea mea în București, după procesul de relocare a persoanelor găsite în Bihor. (...) I-am spus că este vorba despre solicitarea DIICOT Structura Centrală și IGPR Direcția de Investigații Criminale, care mi-a fost adresată în calitate de reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în virtutea faptului că organele de urmărire penală au identificat persoane cu dizabilități la fața locului, și mi-a fost învederată expres obligația de a păstra confidențialitatea cu privire la informațiile care mi-au fost aduse la cunoștință. De altfel, dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune, infracțiune prevăzută de Codul penal', a explicat Alexandra Zară.

Aceasta a subliniat că întrebările pe acest subiect au continuat zilele următoare la care a răspuns inclusiv în scris. Ea a adăugat că are semne de întrebare cu privire la motivul revocării sale din funcție, deoarece a colaborat bine cu actualul ministru al Muncii, inclusiv în procesul de relocare, și aveau stabilite obiective comune.

Pe de altă parte, Alexandra Zară a afirmat că beneficiarii din județele pe care le-a vizitat sunt în regulă și a transmis că, din punctul său de vedere, licențierea serviciilor sociale clandestine nu reprezintă o soluție, ci ar trebui să se acorde atenție cauzelor pentru care statul nu a reacționat.

'M-a interesat să știu în primul rând cum se simt, ce nevoi au și dacă mai este nevoie de măsuri suplimentare pentru a le asigura protecția corespunzătoare. M-a interesat, inclusiv în raport cu personalul din servicii și cu reprezentanții Direcțiilor generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, să clarificăm toate chestiunile care țin de situația medicală a beneficiarilor, de situația juridică, în speță dacă au sau nu reprezentanți legali, dacă au sau nu instituite măsuri de ocrotire și dacă s-a luat legătura cu aceste persoane. (...) La nivelul celulei de criză care a fost constituită la Ministerul Muncii, odată cu această acțiune din 30 iunie, s-a discutat inclusiv despre ce am putea să facem împreună în viitor (...) În momentul în care am discutat despre care sunt obiectivele noastre viitoare, s-a pus pe masă discuția despre cum sprijinim aceste servicii sociale clandestine spre a fi licențiate. Mi-am exprimat punctul de vedere și atunci, o fac și acum: nu cred că soluția potrivită este licențierea acelor entități, sau în cazul de față persoane fizice, care o bună perioadă de timp nu au reușit să îndeplinească aceste condiții sau poate nici nu au dorit, ci mai degrabă să ne uităm la cauzele care ne-au făcut pe noi ca Stat să nu reacționăm', a afirmat Alexandra Zară.

Aceasta a adăugat că un subiect foarte important pe masa Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului este lipsa personalului și că, iarna trecută, a lucrat împreună cu echipa de la ANPDPD la un proiect de Memorandum prin care să se dea posibilitatea scoaterii la concurs a posturilor vacante de la nivelul serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități. Ministerul, împreună cu celelalte instituții aflate în subordine și în coordonare, a venit cu informațiile necesare suplimentare pentru a completa proiectul și cu celelalte posturi vacante din asistență socială.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că a demis-o din funcție pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, și a solicitat sancționarea conducerii unor instituții din județul Bihor, în urma modului în care acestea au gestionat intervenția DIICOT din 30 iunie. Ulterior, el a anunțat numirea în funcția de președinte al Autorității a Anei Rădulescu.

Polițiștii Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare, în 30 iunie, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al Poliției Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obținerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei.

Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor.

Conform anchetatorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire.

Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Cristian Anghelache, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a fost demisă

* Dragoș Pîslaru a numit-o pe Ana Rădulescu în funcția de președinte al ANPDPD