România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro din PNRR (consultant)
România mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini condițiile necesare accesării ultimelor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar în joc se află 8,7 miliarde de euro, care riscă să fie pierdute definitiv, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
''Planul Național de Redresare și Reziliență a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate. Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru'', a menționat Negrescu.
Potrivit acestuia, România a reușit să încaseze doar 61% din fonduri raportat la sumele recalculate și 'un catastrofal 44% dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 miliarde euro'.
''Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor. Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței'', a adăugat Negrescu.
Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro, dar ''factura incompetenței este deja uriașă''.
''Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional'', a mai scris consultantul economic.
El susține că lipsa unor studii de impact economice și sociale serioase a transformat PNRR într-o ''bombă cu ceas pentru administrația publică''.
''S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate. Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă. Instabilitatea politică a funcționat ca o frână de mână trasă în plină viteză. Criza declanșată de moțiunea de cenzură a lăsat țara în fața celui mai prost scenariu posibil, gestionarea finalului PNRR de către un Guvern interimar. Deși miniștrii au încercat să mențină ritmul și au muncit zi de zi pentru a debloca marile reforme aflate în responsabilitatea lor, limitările juridice actuale blochează mecanismul statului'', a adăugat Negrescu.
În opinia consultantului, existența unui Guvern interimar împiedică Executivul să recurgă la procedura angajării răspunderii sau la adoptarea de ordonanțe de urgență pentru promovarea actelor normative necesare.
''Singurul colac de salvare rămas este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare în perioada următoare. Deputații și senatorii trebuie să dezbată și să adopte în ritm de alertă legile care țin captive miliardele de euro. Dovada supremă că PNRR a fost gândit prost, lăsând cele mai grele și sensibile reforme pentru final, se vede în lista proiectelor legislative blocate, unde fiecare zi de întârziere ne costă direct. Printre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante și însumează sume colosale. Au fost prezentate de premierul Bolojan pe Facebook'', a mai scris Negrescu.
El susține că Legea privind salarizarea unitară, ''un proiect extrem de sensibil politic ce vizează corectarea inechităților din sistemul public, are o valoare de 770 de milioane de euro''.
''Tot 770 de milioane de euro reprezintă și miza pentru legea privind incompatibilitățile, menită să curețe și să transparentizeze funcțiile publice. Aceeași sumă este alocată legii privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, precum și legii privind funcția publică, ce vizează profesionalizarea corpului funcționarilor. Cele mai mari mize financiare, de câte 972 de milioane de euro fiecare, sunt atașate legii privind Codul urbanismului, esențială pentru infrastructură, și legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, vitală pentru tranziția energetică. Vor fi capabili politicienii să le aprobe într-o sesiune extraordinară? Pare că sunt mici șanse în acest sens'', a adăugat consultantul economic.
În opinia sa, România se află în fața unui paradox dureros.
''În timp ce avem nevoie disperată de autostrăzi, spitale și modernizare, miliardele din PNRR riscă să se întoarcă la Bruxelles sau să fie anulate din cauza incompetenței decidenților. PNRR nu a fost o rampă de lansare, ci o oglindă care a scos la iveală lipsa cronică de viziune, absența studiilor de impact și incapacitatea clasei politice de a pune interesul național deasupra jocurilor de culise. Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat'', a adăugat Adrian Negrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î








