România mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini condițiile necesare accesării ultimelor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar în joc se află 8,7 miliarde de euro, care riscă să fie pierdute definitiv, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

''Planul Național de Redresare și Reziliență a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate. Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru'', a menționat Negrescu.

Potrivit acestuia, România a reușit să încaseze doar 61% din fonduri raportat la sumele recalculate și 'un catastrofal 44% dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 miliarde euro'.

''Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor. Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței'', a adăugat Negrescu.

Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro, dar ''factura incompetenței este deja uriașă''.

''Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional'', a mai scris consultantul economic.

El susține că lipsa unor studii de impact economice și sociale serioase a transformat PNRR într-o ''bombă cu ceas pentru administrația publică''.

''S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate. Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă. Instabilitatea politică a funcționat ca o frână de mână trasă în plină viteză. Criza declanșată de moțiunea de cenzură a lăsat țara în fața celui mai prost scenariu posibil, gestionarea finalului PNRR de către un Guvern interimar. Deși miniștrii au încercat să mențină ritmul și au muncit zi de zi pentru a debloca marile reforme aflate în responsabilitatea lor, limitările juridice actuale blochează mecanismul statului'', a adăugat Negrescu.

În opinia consultantului, existența unui Guvern interimar împiedică Executivul să recurgă la procedura angajării răspunderii sau la adoptarea de ordonanțe de urgență pentru promovarea actelor normative necesare.

''Singurul colac de salvare rămas este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare în perioada următoare. Deputații și senatorii trebuie să dezbată și să adopte în ritm de alertă legile care țin captive miliardele de euro. Dovada supremă că PNRR a fost gândit prost, lăsând cele mai grele și sensibile reforme pentru final, se vede în lista proiectelor legislative blocate, unde fiecare zi de întârziere ne costă direct. Printre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante și însumează sume colosale. Au fost prezentate de premierul Bolojan pe Facebook'', a mai scris Negrescu.

El susține că Legea privind salarizarea unitară, ''un proiect extrem de sensibil politic ce vizează corectarea inechităților din sistemul public, are o valoare de 770 de milioane de euro''.

''Tot 770 de milioane de euro reprezintă și miza pentru legea privind incompatibilitățile, menită să curețe și să transparentizeze funcțiile publice. Aceeași sumă este alocată legii privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, precum și legii privind funcția publică, ce vizează profesionalizarea corpului funcționarilor. Cele mai mari mize financiare, de câte 972 de milioane de euro fiecare, sunt atașate legii privind Codul urbanismului, esențială pentru infrastructură, și legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, vitală pentru tranziția energetică. Vor fi capabili politicienii să le aprobe într-o sesiune extraordinară? Pare că sunt mici șanse în acest sens'', a adăugat consultantul economic.

În opinia sa, România se află în fața unui paradox dureros.

''În timp ce avem nevoie disperată de autostrăzi, spitale și modernizare, miliardele din PNRR riscă să se întoarcă la Bruxelles sau să fie anulate din cauza incompetenței decidenților. PNRR nu a fost o rampă de lansare, ci o oglindă care a scos la iveală lipsa cronică de viziune, absența studiilor de impact și incapacitatea clasei politice de a pune interesul național deasupra jocurilor de culise. Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat'', a adăugat Adrian Negrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)