Indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran, potrivit unui studiu prezentat joi de profesorul Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE București.

Acesta a explicat că analiza a urmărit relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare și indicatorii macroeconomici și a fost finanțată de Raiffeisen Bank.

'Am vrut să facem un studiu empiric, prin urmare, să vedem cu date exacte relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare, dar și factorii macroeconomici care, inevitabil, influențează indicii ROBOR. Bineînțeles că am mers pe indicii ROBOR pe toate scadențele pentru a vedea exact modul în care sunt influențați de rata de dobândă de politică monetară. Și am vrut să analizăm, de fapt, abaterile ROBOR față de nivelul de echilibru, dar totodată să vedem și de unde provin aceste diferențe', a spus Radu Ciobanu.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Potrivit acestuia, pentru scadențele scurte există o aliniere aproape perfectă între ROBOR și coridorul BNR, însă la maturități mai lungi apar deviații, mai ales în perioade de volatilitate.

'Dacă mergem pe scadențe mai lungi, la 3 luni, vedem cum ROBOR iese puțin din coridor, mai ales în perioada de volatilitate mare din 2022. Pe scadențe lungi, ratele ROBOR devin independente față de mecanismele pieței pe termen scurt, pentru că automat băncile înglobează în ROBOR și anticipațiile viitoare privind inflația, privind evoluția economiei, privind riscul de țară (...) în perioadele în care avem inflație foarte mare, e clar că ratele de dobândă sunt mai ridicate. Băncile anticipează aceste lucruri și, automat, vor să-și mențină valoarea reală a capitalului împrumutat', a arătat acesta.

El a menționat că un factor important în formarea ROBOR este lichiditatea din sistemul bancar.

'ROBOR este guvernat și de lichiditatea din piață. Am luat ROBOR la 3 luni, am luat spread-ul față de rata de dobândă de politică monetară, dar am comparat și cu lichiditatea. Vedem că în perioadele în care, cu adevărat, aveam o anumită lichiditate plasată, acolo este și un ROBOR ceva mai ridicat. Era și normal să fie așa, pentru că lichiditatea este un factor foarte important și influențează rata ROBOR și dorința băncilor de a plasa sau atrage lichiditate', a afirmat Ciobanu.

El a adăugat că, pentru scadențele lungi, inflația și riscul suveran au un rol decisiv.

'Pentru maturitățile lungi, observăm că inflația și riscul suveran sunt foarte relevante și determină o rată mai ridicată a ROBOR, exact cum aveam situația macroeconomică a României, care poate ieși pe perioade scurte de timp din coridorul facilității de depozit și al facilității de creditare, dar imediat este trasă înapoi din perspectiva acestui lucru pentru că vorbim despre percepțiile la risc pe care le au băncile din sistem când vine vorba de aceste rate la maturități mai ridicate', a explicat profesorul.

Concluzia studiului este că deviațiile ROBOR nu sunt aleatorii și se corectează gradual.

'Există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata de dobândă de politică monetară. Da, nivelul observat al ROBOR poate devia temporar față de acest nivel de echilibru, dar imediat este repus și tras în parametrii optimi la nivel de echilibru. Rezultatele empirice arată că aceste deviații nu sunt deloc întâmplătoare. Sunt factori macroeconomici care guvernează piața din România și care influențează direct ratele ROBOR: lichiditatea, presiunile inflaționiste, riscul suveran, dar și condițiile generale ale pieței', a concluzionat Radu Ciobanu.

ROBOR/ROBID sunt dobânzi de referință ale pieței interbancare, la care băncile se împrumută sau își plasează lichiditățile între ele.

Revista Piața Financiară a organizat, joi, la ASE București, o masă rotundă dedicată indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare și principalilor indicatori macroeconomici. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)