Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă.

'În absența unui guvern cu puteri depline, putem spune că această criză politică a devenit și o criză economică', a spus Jianu, care a adăugat că mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de stagnare, iar Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul I a confirmat încetinirea economiei românești.

Jianu spune că PIB-ul s-a menținut nemodificat față de trimestrul precedent, însă a înregistrat o scădere de 1,2% în serie brută și de 1,1% în serie ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar mai multe sectoare cu o pondere importantă în economie au avut contribuții negative.

Astfel, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au redus creșterea economică cu 0,8 puncte procentuale, înregistrând o scădere a activității de 3,1%. Industria, care reprezintă aproape 16% din PIB, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, iar sectorul IT&C, unul dintre motoarele de creștere din ultimul deceniu, a înregistrat o reducere a activității de 4,1%.

Însă, cel mai important semnal de îngrijorare îl reprezintă scăderea consumului populației întrucât cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 1,8%, contribuind negativ cu 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB. La începutul anului a fost înregistrată o scădere a cererii de servicii și stagnare în comerțul cu ridicata - semnale de încetinire a economiei la începutul anului 2026, anunțând o temperare a activității economice.

Tot în prima parte a anului s-a înregistrat o creștere a prețurilor producției industriale care a pus o presiune asupra competitivității companiilor, consideră președintele IMM România.

Potrivit datelor INS, creșterea anuală a prețurilor producției industriale a fost susținută în special de evoluțiile din sectorul energetic (+11,65%) și din sectoarele conexe, care generează efecte în lanț în economie. Sectorul turistic a raportat o diminuare a sosirilor în structurile de cazare cu 7% și o reducere a înnoptărilor cu 11,6% față de luna aprilie 2025.

Jianu a amintit și de rata anuală a inflației, care a ajuns la 10,9% în luna mai 2026, în timp ce rata inflației de la începutul anului a fost de 3,7%. Cele mai mari creșteri de prețuri continuă să se regăsească în zona serviciilor și a unor categorii importante de bunuri de consum, afectând atât costurile operaționale ale companiilor, cât și bugetele gospodăriilor.

În plus, scăderea comenzilor noi și a cifrei de afaceri din industrie certifică reducerea activității economice.

Liderul de organizație patronală a evocat, de asemenea, Prognoza economică pentru România, din 21 mai 2026, a Comisiei Europene, în care se arată că economia românească se așteaptă să stagneze în general în anul 2026, astfel: inflația persistent ridicată, determinată de creșterea prețurilor la energie, va reduce semnificativ consumul intern; scăderea consumului intern afectează creșterea economică; șomajul va crește; deficitul guvernamental va scădea în continuare.

Florin Jianu consideră că IMM-urile din servicii sunt printre cele mai expuse, deoarece depind direct de puterea de cumpărare și de încrederea consumatorilor, iar creșterea costurilor de producție are un impact direct asupra prețurilor finale și asupra marjelor companiilor, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, scăzând competitivitatea economiei românești.

IMM România a realizat o analiză pentru perioada de criză, combinând date de piață și statistică oficială INS, pe cinci paliere: costul finanțării datoriei publice; investițiile private amânate; proiectele de infrastructură și reformele blocate; absorbția fondurilor europene (PNRR); impactul asupra IMM-urilor și al populației.

În analiză se arată, printre altele, că România plătește deja cel mai mare randament suveran din regiune, iar fiecare episod de blocaj politic se reflectă direct în costul împrumuturilor statului.

IMM România propune ca soluții pentru reducerea costului finanțării datoriei publice: o coordonare BNR - Ministerul Finanțelor pe calendarul de emisiuni străine pentru a evita suprapunerea cu alte țări din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia, etc.) ce ar comprima apetitul investițional; activarea într-o mai mare măsură a instrumentului titlurilor de stat pentru populație pentru a atrage lichiditate internă la costuri mai mici și a reduce dependența de investitori străini și de volatilitatea cursului de schimb.

Pentru creșterea atragerii de investiții confederația patronală propune semnarea unui moratoriu pe trei ani privind stabilitatea fiscală pentru recâștigarea încrederii investitorilor, mărirea garanțiilor publice prin FNGCIMM pentru a debloca proiectele amânate din lipsa de finanțare, precum și accelerarea rambursărilor de TVA pentru a susține cash-flow-ul firmelor.

Jianu amintește că Guvernul interimar nu poate iniția proiecte de lege și nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce îngheață orice reformă structurală (justiție, companii de stat, fiscalitate, legislație necesară). 'Paradoxal, lucrările de construcții cu finanțare deja contractată - multe legate de termene europene fixe - au accelerat, ceea ce sugerează un sprint de finalizare înaintea pierderii fondurilor, nu o relansare generală a investiției publice', remarcă IMM România.

Cât privește absorbția fondurilor europene, organizația constată că lipsa unui guvern cu mandat deplin pune direct în pericol legile-jalon încă neadoptate.

Ca și soluții pentru implementarea proiectelor de infrastructură și a reformelor blocate, dar și pentru creșterea absorbției fondurilor europene, se propune adoptarea legilor - jalon din PNRR într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, precum și introducerea guvernanței corporative independente (consilii de administrație selecționate prin concurs, nu politic).

Pentru diminuarea impactului crizei asupra IMM-urilor se solicită: accelerarea plăților statului către furnizorii privați; reducerea și simplificarea poverii administrative pentru IMM-uri; activarea unor scheme de ajutor de stat/minimis pentru investiții diverse (IMM-uri, energie, digitalizare, internaționalizare).

'IMM România a atras atenția încă din luna aprilie 2026 asupra riscului de pierdere a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, corespunzătoare legilor-jalon și altor ținte și jaloane. Doar pentru legislația neadoptată, România riscă să piardă aproximativ 10,6 milioane euro PNRR / zi din 2026 (raportat la valoarea de 3,9 miliarde euro aferente celor 5 legi-jalon). Investiții private străine amânate din cauza instabilității politice sunt estimate la aproximativ 22 milioane euro/zi, raportat la valoarea de referință de 8,15 miliarde euro din 2025', remarcă Florin Jianu.

El mai spune că la aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 milioane lei/zi.

Drept urmare, 'totalul estimat al pierderilor pentru România din cauza crizei politice este de 63,8 milioane euro/zi'. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)