Jianu: Criza politică s-a transformat într-una economică, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline
Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă.
'În absența unui guvern cu puteri depline, putem spune că această criză politică a devenit și o criză economică', a spus Jianu, care a adăugat că mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de stagnare, iar Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul I a confirmat încetinirea economiei românești.
Jianu spune că PIB-ul s-a menținut nemodificat față de trimestrul precedent, însă a înregistrat o scădere de 1,2% în serie brută și de 1,1% în serie ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar mai multe sectoare cu o pondere importantă în economie au avut contribuții negative.
Astfel, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au redus creșterea economică cu 0,8 puncte procentuale, înregistrând o scădere a activității de 3,1%. Industria, care reprezintă aproape 16% din PIB, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, iar sectorul IT&C, unul dintre motoarele de creștere din ultimul deceniu, a înregistrat o reducere a activității de 4,1%.
Însă, cel mai important semnal de îngrijorare îl reprezintă scăderea consumului populației întrucât cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 1,8%, contribuind negativ cu 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB. La începutul anului a fost înregistrată o scădere a cererii de servicii și stagnare în comerțul cu ridicata - semnale de încetinire a economiei la începutul anului 2026, anunțând o temperare a activității economice.
Tot în prima parte a anului s-a înregistrat o creștere a prețurilor producției industriale care a pus o presiune asupra competitivității companiilor, consideră președintele IMM România.
Potrivit datelor INS, creșterea anuală a prețurilor producției industriale a fost susținută în special de evoluțiile din sectorul energetic (+11,65%) și din sectoarele conexe, care generează efecte în lanț în economie. Sectorul turistic a raportat o diminuare a sosirilor în structurile de cazare cu 7% și o reducere a înnoptărilor cu 11,6% față de luna aprilie 2025.
Jianu a amintit și de rata anuală a inflației, care a ajuns la 10,9% în luna mai 2026, în timp ce rata inflației de la începutul anului a fost de 3,7%. Cele mai mari creșteri de prețuri continuă să se regăsească în zona serviciilor și a unor categorii importante de bunuri de consum, afectând atât costurile operaționale ale companiilor, cât și bugetele gospodăriilor.
În plus, scăderea comenzilor noi și a cifrei de afaceri din industrie certifică reducerea activității economice.
Liderul de organizație patronală a evocat, de asemenea, Prognoza economică pentru România, din 21 mai 2026, a Comisiei Europene, în care se arată că economia românească se așteaptă să stagneze în general în anul 2026, astfel: inflația persistent ridicată, determinată de creșterea prețurilor la energie, va reduce semnificativ consumul intern; scăderea consumului intern afectează creșterea economică; șomajul va crește; deficitul guvernamental va scădea în continuare.
Florin Jianu consideră că IMM-urile din servicii sunt printre cele mai expuse, deoarece depind direct de puterea de cumpărare și de încrederea consumatorilor, iar creșterea costurilor de producție are un impact direct asupra prețurilor finale și asupra marjelor companiilor, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, scăzând competitivitatea economiei românești.
IMM România a realizat o analiză pentru perioada de criză, combinând date de piață și statistică oficială INS, pe cinci paliere: costul finanțării datoriei publice; investițiile private amânate; proiectele de infrastructură și reformele blocate; absorbția fondurilor europene (PNRR); impactul asupra IMM-urilor și al populației.
În analiză se arată, printre altele, că România plătește deja cel mai mare randament suveran din regiune, iar fiecare episod de blocaj politic se reflectă direct în costul împrumuturilor statului.
IMM România propune ca soluții pentru reducerea costului finanțării datoriei publice: o coordonare BNR - Ministerul Finanțelor pe calendarul de emisiuni străine pentru a evita suprapunerea cu alte țări din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia, etc.) ce ar comprima apetitul investițional; activarea într-o mai mare măsură a instrumentului titlurilor de stat pentru populație pentru a atrage lichiditate internă la costuri mai mici și a reduce dependența de investitori străini și de volatilitatea cursului de schimb.
Pentru creșterea atragerii de investiții confederația patronală propune semnarea unui moratoriu pe trei ani privind stabilitatea fiscală pentru recâștigarea încrederii investitorilor, mărirea garanțiilor publice prin FNGCIMM pentru a debloca proiectele amânate din lipsa de finanțare, precum și accelerarea rambursărilor de TVA pentru a susține cash-flow-ul firmelor.
Jianu amintește că Guvernul interimar nu poate iniția proiecte de lege și nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce îngheață orice reformă structurală (justiție, companii de stat, fiscalitate, legislație necesară). 'Paradoxal, lucrările de construcții cu finanțare deja contractată - multe legate de termene europene fixe - au accelerat, ceea ce sugerează un sprint de finalizare înaintea pierderii fondurilor, nu o relansare generală a investiției publice', remarcă IMM România.
Cât privește absorbția fondurilor europene, organizația constată că lipsa unui guvern cu mandat deplin pune direct în pericol legile-jalon încă neadoptate.
Ca și soluții pentru implementarea proiectelor de infrastructură și a reformelor blocate, dar și pentru creșterea absorbției fondurilor europene, se propune adoptarea legilor - jalon din PNRR într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, precum și introducerea guvernanței corporative independente (consilii de administrație selecționate prin concurs, nu politic).
Pentru diminuarea impactului crizei asupra IMM-urilor se solicită: accelerarea plăților statului către furnizorii privați; reducerea și simplificarea poverii administrative pentru IMM-uri; activarea unor scheme de ajutor de stat/minimis pentru investiții diverse (IMM-uri, energie, digitalizare, internaționalizare).
'IMM România a atras atenția încă din luna aprilie 2026 asupra riscului de pierdere a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, corespunzătoare legilor-jalon și altor ținte și jaloane. Doar pentru legislația neadoptată, România riscă să piardă aproximativ 10,6 milioane euro PNRR / zi din 2026 (raportat la valoarea de 3,9 miliarde euro aferente celor 5 legi-jalon). Investiții private străine amânate din cauza instabilității politice sunt estimate la aproximativ 22 milioane euro/zi, raportat la valoarea de referință de 8,15 miliarde euro din 2025', remarcă Florin Jianu.
El mai spune că la aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 milioane lei/zi.
Drept urmare, 'totalul estimat al pierderilor pentru România din cauza crizei politice este de 63,8 milioane euro/zi'. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î








