BNS: Salariul minim trebuie să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027.
'Guvernul a amânat cu șase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajați. Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Conform mecanismului de stabilire a salariului minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) și 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege - 52% din câștigul salarial mediu brut). Din păcate, salariații remunerați cu salariul minim, dar și cei aflați în intervalul 4.050 - 4.325, adică aproximativ 1,76 milioane salariați, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluția de creștere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a și amânat această creștere pentru iulie 2026', afirmă BNS, într-un comunicat.
Potrivit sindicaliștilor, Guvernul a folosit amânarea creșterii salariului minim ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale și economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, creșterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri etc), în ciuda faptului că o bună parte dintre aceste măsuri au fost translatate în creșteri de prețuri în lanț.
Astfel, costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât și indirect, asupra celor mai vulnerabili salariați din economie, iar consecințele sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 pe lună, iar inflația din primul semestru al anului a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar.
În consecință, în decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%.
În aceste condiții, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, nu reușește nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate, atrage atenția BNS.
'Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenția OIM 130 / 1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale și economice. BNS a atras atenția în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul apariției unor variații semnificative între nivelul prognozat și cel efectiv realizat al indicatorilor folosiți în stabilirea salariului minim. În prezent ne aflăm într-o astfel de situație, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflației de 4,4%, în realitate rata inflației în 2025 a fost 7,3%. În 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflației prognozată de 5,8%, deja inflația prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027', se arată în comunicat.
Conform BNS, în baza prevederilor Legii 283/2024, în perioada următoare, partenerii sociali - Guvernul, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale, organizațiile patronale și organizațiile sindicale - ar trebui sa reia negocierile privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Blocul Național Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
'Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală și totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent și să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent și ating astfel un prag de decență pot contribui la reducerea sărăciei, la susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, îmbunătățesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalitățile salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și sărăcia persoanelor încadrate în muncă și limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice', susține BNS. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Niculescu: OCDE este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile, când vorbim de fiscalitate, piața muncii, investiții, educație, sănătate, mediu, guvernanță publică sau afaceri sociale, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul A
Asigurătorii au plătit peste 62,3 milioane de lei despăgubiri CASCO anul trecut, în urma furtunilor
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au achitat anul trecut despăgubiri de peste 62,3 milioane de lei în baza polițelor CASCO, pentru pagube produse de furtuni. UNSAR subliniază, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, că evoluția în creșt
DEER: 27.283 utilizatori erau nelimentați cu energie electrică, la ora 10:00
Un număr de 27.283 de consumatori din 65 de localități din aria de operare a societății Distribuție Energie Electrică România erau nealimentați cu electricitate miercuri, la ora 10:00, informează DEER printr-un comunicat. 'Distribuție Energie Electrică Romania (DEER) continuă intervențiile pentru remedierea avariilor produse în
FBAR: 15,1% dintre tineri suferă de deprivare materială severă; lipsa hranei blochează accesul la sănătate și educație
România înregistrează cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană, cu un procent alarmant de 15,1%, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2025, citate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
Opt din zece manageri din construcții estimează noi scumpiri în următoarele 12 luni (studiu)
Aproape 83% dintre managerii din sectorul construcțiilor estimează noi creșteri ale prețurilor în următoarele 12 luni, în timp ce peste 45% anticipează stagnarea sau chiar scăderea volumului de proiecte, pe fondul presiunilor generate de costurile materialelor, energiei și transportului, relevă un studiu realizat de IBC Focus. '
AEI: Majorările de preț pe piața carburanților din România nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale
Piața carburanților din România nu funcționează uniform, iar majorările de preț nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale, întrucât există spațiu de manevră comercială, fiecare operator alege să îl utilizeze diferit, se arată într-o analiză publicată, miercuri, de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
MMAP: Norme tehnice noi pentru o protecție modernă a pădurilor împotriva dăunătorilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat un act normativ care modifică și aduce în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători, informează MMAP printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, prin noul act normativ protecția pădurilor intră într-o etapă mai modernă
Tariful mediu pentru distribuția gazelor scade cu 7,1%, de la 1 iulie
Tariful mediu ponderat pentru distribuția gazelor naturale scade, începând cu data de 1 iulie, cu 7,1%, conform pachetului de tarife reglementate pentru cei 27 de operatori de distribuție licențiați la nivel național, aprobat în 16 iunie de Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Salariul de bază minim brut pe țară crește la 4.325 lei lunar, de la 1 iulie
Salariul de bază minim brut pe țară crește, începând de miercuri, 1 iulie, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar, conform HG 146 din 12 martie 2026. 'Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (...) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte ada
Măsura privind reducerea accizei la motorină expiră la 1 iulie
Măsura privind reducerea temporară a nivelului accizei la motorină expiră începând cu data de 1 iulie, proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie fiind blocat în Parlament. Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, expirarea măsurii de plafonare a accizei la carburanți va cond
Cumpărăturile online din afara UE se scumpesc de la 1 iulie
O taxă vamală fixă de 3 euro pentru fiecare articol va fi percepută începând de miercuri pentru coletele mici, cu valoarea sub 150 euro, care intră în UE, în mare măsură prin comerțul electronic. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noua taxă se va aplica pentru fiecare produs, pe baza clasificării tarifare și
Comunitățile de energie, reglementate de ANRE; nouă reglementare privind notificarea automată la atingerea pragului de până la 80 % din consumul estimat
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat Ordinul pentru modificarea și completarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali (RFEE), prin care introduce un cadru complet pentru funcționarea comunităților de energie, obligă furnizorii să pună la dispoziția clienților conturi online gratuite și stabilește ceri
Chiriac (CONAF): Educația și îngrijirea timpurie nu sunt doar politici sociale, sunt infrastructura participării economice
România caută soluții pentru deficitul de forță de muncă în imigrație, digitalizare și automatizare în timp ce privează economia de una dintre cele mai importante rezerve interne de creștere economică: participarea femeilor pe piața muncii, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'Țara noastră înregistr
Aproape trei sferturi dintre români consideră că berea este băutura ce aduce oamenii împreună (studiu)
Berea își reconfirmă statutul de 'liant social' principal în România, fiind băutura cel mai des asociată cu momentele petrecute alături de cei dragi, conform celui mai recent studiu realizat la solicitarea Berarii României, care relevă că 72% dintre respondenți consideră că berea aduce oamenii împreună, iar 70% o asociază cu socializarea