România dispune de producție internă de petrol și gaze, capacități de rafinare și infrastructură portuară, însă rămâne dependentă de importurile de țiței și de evoluția piețelor energetice internaționale, potrivit unei analize realizate de EY România.

'Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie 2026, a readus piețele globale de energie într-o zonă de tensiune. De această dată, șocul a atins petrolul, gazele, produsele rafinate, LNG-ul și logistica. În centrul acestor riscuri se află Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Pentru Europa, impactul vine în mare parte prin produse rafinate, LNG și costuri logistice, iar rolul țițeiului brut trebuie citit în acest tablou mai larg', susțin consultanții EY, într-o analiză intitulată 'Volatilitate energetică în lanțurile globale și impactul asupra României - între dependență și reziliență'.

În România, șocul nu a dus la o criză de aprovizionare cu carburanți. Piața a continuat să funcționeze, susținută de producția internă, rafinarea locală, stocurile de urgență, infrastructura portuară și jucătorii integrați, notează sursa citată.

În același timp, presiunea prețurilor, a motorinei, a costului stocurilor, a fluxurilor maritime și a lanțurilor de aprovizionare a rămas legată de piețele externe, potrivit analizei.

Șocul recent a arătat că energia și logistica fac parte din același risc operațional, potrivit autorilor analizei. Pentru Europa, această vulnerabilitate contează mai ales la produse rafinate, în special diesel, dar și la LNG (Liquefied Natural Gas, n.r.), prin efectele asupra costurilor și disponibilității aprovizionării.

Conform sursei citate, România are câteva avantaje față de piețele complet dependente de importuri finale. Are producție internă de petrol și gaze, capacitate locală de rafinare, stocuri de urgență, infrastructură portuară la Constanța și Midia și companii integrate care au un rol important în aprovizionarea pieței.

'Oil Terminal Constanța, de exemplu, joacă un rol important în primirea, depozitarea și manipularea țițeiului și a produselor petroliere, cu o capacitate totală de stocare de aproximativ 1,1 milioane mc. Acest tip de infrastructură oferă flexibilitate într-un context de volatilitate. Totuși, reziliența locală nu înseamnă independență', susțin autorii analizei.

Potrivit studiului, România își acoperă o parte importantă din necesarul de țiței prin importuri, iar cifra de aproximativ 75% trebuie citită separat de dependența de produse petroliere finite, de gazele naturale sau de dependența energetică totală. În plus, piața locală rămâne legată de cotațiile internaționale, de costurile de feedstock, de disponibilitatea produselor rafinate și de rutele regionale de aprovizionare.

'România nu a fost neapărat printre cele mai scumpe piețe europene la carburanți, însă a resimțit rapid presiunea internațională prin ritmul de creștere a prețurilor, presiunea pe motorină și costurile pentru companii și consumatori. Rolul activelor locale a devenit esențial. OMV Petrom a raportat în Q1 2026 o rată de utilizare a rafinăriei de 98% și volume retail de carburanți în creștere cu 4%. Compania a arătat că aceste active au susținut securitatea aprovizionării într-un trimestru foarte volatil', se mai arată în document.

Rafinăriile Petromidia și Vega au intrat în turnaround tehnologic, programat în martie 2026, într-un moment de volatilitate ridicată, arată studiul.

'Compania a comunicat că obligațiile contractuale urmau să fie acoperite din stocuri proprii sau prin trading-ul grupului KMG International. Finalizarea lucrărilor la sfârșit de martie a susținut revenirea treptată la capacitate optimă și a ajutat aprovizionarea pieței locale și regionale', se mai arată în document.

Petrotel-Lukoil apare, de asemenea, ca element relevant în discuția despre capacitatea locală de rafinare. Decizia de repornire a rafinăriei, după obținerea derogării necesare, a fost prezentată ca o măsură care poate contribui la creșterea producției interne și la reducerea dependenței de importuri, inclusiv pe motorină, benzină și kerosen, susțin consultanții EY.

Potrivit sursei citate, rafinăriile locale, stocurile de urgență, infrastructura portuară și operatorii integrați au ajutat piața să evite o criză fizică de disponibilitate. Presiunea venită din prețuri, importuri și cotații internaționale a rămas însă prezentă.

'Primul efect vizibil a fost creșterea rapidă a prețurilor. Brent a urcat de la aproximativ 65 dolari/baril la începutul lunii februarie 2026, la aproape 120 dolari/baril în martie. În România, la 22 martie 2026, prețurile medii au ajuns la aproximativ 9,18 lei/litru pentru benzină standard și 9,91 lei/litru pentru motorină standard. Graficele privind prețul motorinei și benzinei Euro95 fără taxe, cât și prețurile cu taxe, aduc o nuanță importantă. România a rămas în partea inferioară a distribuției UE atât pentru diesel, cât și pentru Euro95, atunci când comparația se face fără taxe', notează autorii cercetării.

Conform studiului, presiunea asupra consumatorului final și a companiilor rămâne vizibilă în prețurile cu taxe.

'A contat atât nivelul relativ al prețului, cât și viteza ajustării și felul în care s-a format prețul final: cotații, taxe, costul stocurilor existente, marje și decizii comerciale. Creșterea cotațiilor internaționale a pus presiune reală pe piața locală, însă evoluția prețurilor nu pare să fi urmat mecanic, 1 la 1, dinamica cotațiilor. Presiunea s-a văzut mai ales în ritmul de creștere, nu neapărat în nivelul relativ al prețului fără taxe față de alte state europene', se mai arată în comunicat.

Analiza mai arată că România a înregistrat în martie 2026 o creștere anuală de 19,6% la categoria combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, peste media UE de 12,9%. La nivel de piață, evoluțiile au fost rapide: între 1 și 31 martie, benzina standard la Petrom a crescut de la 7,96 lei/litru, la 9,33 lei/litru, iar motorina standard de la 8,27 lei/litru, la 10,37 lei/litru.

Potrivit autorilor cercetării, în mod normal, prețurile locale ale carburanților sunt influențate de cotațiile internaționale, la care se adaugă costuri logistice, taxe, marje și alți factori comerciali. În criză, această raportare la cotații zilnice devine mai sensibilă, pentru că între achiziție și vânzarea la pompă pot trece săptămâni sau chiar luni.

Analiza arată că, în acest context, autoritățile au pus accent pe raportarea prețului la costul stocurilor existente, nu la cotația internațională curentă. Contează atât cotația de astăzi, cât și costul la care a fost cumpărat produsul care se vinde astăzi.

Potrivit EY, în piață au apărut și situații atipice. Unele produse premium, cu rotație mai lentă, au ajuns la prețuri apropiate sau chiar mai mici decât produsele standard, pentru că proveneau din stocuri cumpărate mai devreme, la costuri mai mici. Prețurile la pompă reflectă astfel cotația de moment, structura stocurilor și viteza de rotație.

Conform analizei, tensiunea din piață s-a văzut și în economia lanțului valoric. OMV Petrom a raportat în Q1 2026 o marjă de rafinare de 14,3 USD/baril, în creștere cu 74% față de aceeași perioadă a anului anterior. În acest context, discuția despre plafonarea temporară a adaosurilor comerciale și limitarea marjelor s-a legat direct de presiunea din piață.

În opinia autorilor analizei, volatilitatea energetică devine o caracteristică structurală a deceniului, nu o excepție ciclică. România a demonstrat că dispune de amortizoare reale - rafinare locală, stocuri, infrastructură portuară și jucători integrați -, dar a confirmat și că reziliența operațională nu echivalează cu independența strategică. Următorul șoc nu va testa dacă piața funcționează, ci cât de rapid și cât de inteligent se adaptează.

EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)