Populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,5 milioane de elevi și studenți în anul 2025/2026
Populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,518 milioane de elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2025-2026, în creștere cu 33.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, a anunțat marți Institutul Național de Statistică.
Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul liceal (+5,0%) și învățământul superior (+2,2%).
Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2024-2025 a fost 489.800 elevi și studenți, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
În anul școlar/universitar 2025-2026, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,0%), iar circa
o treime în învățământul liceal (17,9%) și în învățământul superior (16,5%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,2%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,2%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,6%) au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul liceal și învățământul superior sunt nivelurile educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+29.900 elevi, respectiv +12.300 studenți/cursanți).
Învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2025-2026 față de cel anterior (-5.700, respectiv -3.400).
Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,4%) în unitățile școlare publice. Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (37,4%).
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (85,0%), comparativ cu cel al
celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2025-2026 au fost înscriși în învățământul superior 580.900 studenți, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).
Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2025-2026 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație
primar și gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%).
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2025-2026 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (588.500 persoane), respectiv București-Ilfov (556.100 persoane).
Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere
s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (52,3%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de
1,5%, respectiv de 1,4%). În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,8%).
Conform INS, în anul școlar/universitar 2025-2026, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 247.500 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,3%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,5%), primar și gimnazial (82,5%), liceal (73,2%), postliceal (72,5%), respectiv profesional (63,7%).
În anul școlar/universitar 2024-2025 au absolvit 489.800 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 255.800, reprezentând 52,2%. Din totalul absolvenților, 84,0% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit învățământul gimnazial 172.700 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,2%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 61,4% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,1%, respectiv 51,5%).
În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit 124.400 elevi, mai puțin cu 17,0% comparativ cu anul școlar anterior. Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență - program de zi (84,4%).
Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că peste jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,4% din totalul absolvenților), 38,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 111.800 absolvenți, din care 99.000 proveniți din promoția anului 2025 (88,5%). Au fost declarate reușite 86.000 persoane (76,9%), din care 80.700 persoane (81,6%) din promoția anului 2025.
În învățământul profesional au absolvit 23.600 elevi, din care 97,5% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.
În învățământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 67,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 135.900 studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.
Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,2%), inginerie, prelucrare și construcții (16,2%), respectiv sănătate și asistență socială (11,6%).
Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2024/2025 următoarele valori: 0,7% în învățământul liceal și profesional, 0,9% în învățământul primar, respectiv 0,9% în învățământul gimnazial.
În anul 2023, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație, au fost asigurate în cea mai mare măsură (83,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (94,9%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,1%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Angajații din România petrec 53 minute/zi pe drum pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, pe un traseu mediu de 17 km
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni, dar petrec în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări. Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în trimestrul al doilea din 2026
Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 7,8% comparativ cu perioada similară din 2025, la 7.730.600 pasageri, de la 7.173.400, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au î
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu trageri duble
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de activitate, iar pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 vor avea loc câte două trageri - o tragere principală și o tragere suplimentară. Pentru cea de-a doua tragere, Loteria Română suplimentează fondul de
Nova Power&Gas: Amplasamentului de la Doicești cuprinde 50 de hectare ecologizate și o stație de transformare complet nouă
Amplasamentul de la Doicești nu este doar un teren, el cuprinde 50 de hectare ecologizate, după demolarea integrală a fostei termocentrale pe cărbune, o stație de transformare de 110/20 kV complet nouă, cu o valoare contabilă de 12 milioane de euro, o capacitate de racordare la Sistemul Energetic Național de aproximativ 600 MW, precum și alte active, informează Nova
'Mircea Lucescu', primul Boeing 737 MAX inclus din 12 septembrie în flota TAROM
TAROM, Boeing și CDB Aviation au marcat sâmbătă preluarea primei aeronave 737 MAX de către compania aeriană națională a României, informează TAROM, într-un comunicat remis AGERPRES. 'Modelul 737-8 face parte dintr-o serie de patru aeronave achiziționate în regim de leasing operațional și financiar, dintre care două
Transportul aeroportuar de mărfuri a crescut cu 11,6% în trimestrul II din 2026 (INS)
Transportul aeroportuar de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut cu 11,6% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 15.841 tone, de la 14.193 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de AGERPRES. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transport
ANPC: Amenzi de aproape patru milioane de lei în urma controalelor derulate în perioada 7 - 11 septembrie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat 1.102 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,98 milioane de lei, în urma unor acțiuni de control la peste 1.600 de operatori economici la nivel național, în perioada 7 - 11 septembrie 2026. Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele au vizat v
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești, în decembrie 2025, era de 6,5 miliarde dolari (raport corpul de control)
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești la nivelul lunii decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult față de estimarea inițială, este una dintre concluziile Raportului emis de către Corpul de Control al premierului, ca urmare a acțiunii de control efectuate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15
Buget de 500 de milioane de euro pentru capacități de producere a energiei din surse de energie solară, cu stocare
Ministerul Energiei a lansat un apel, cu un buget de 500 de milioane de euro, care vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Apelul se va derula online în sistemul informatic al Agenție
CONAF: România trece la taxa pe kilometru pentru transportul greu; infrastructura trebuie să țină pasul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra unui decalaj critic în calendarul de operaționalizare a sistemului TollRo, în condițiile în care aplicarea efectivă a tarifului rutier calculat în funcție de distanța parcursă începe la 1 octombrie 2026, iar interoperabilitatea sistemului românesc cu sisteme
Buzoianu: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii; 400 de milioane de lei pentru stocare
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a semnat Ordinul cu ghidul venit de la Administrația Fondului de Mediu pentru programul de baterii, 400 de milioane de lei fiind alocate pentru stocare. 'De final de săptămână: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru st
Coman (ACA): România nu mai exportă miere din cauza prețului scăzut cu care vin China și Ucraina
Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a
(P) Bani pentru belele în concediu. Viva Credit a tractat gratuit pe A2 mașinile clienților rămași în drum
Viva Credit a încheiat recent campania de vară „Bani pentru belele în concediu”, în care a oferit clienților săi un beneficiu de tractare gratuită pe autostrada A2, între București și Constanța. Conceptul campaniei integrate a avut la bază o continuare a poveștii „Bani pentru belele”, care a luat naștere încă din 2025
ANSVSA: 1,3 milioane de vaccinuri vor fi administrate gratuit în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine
Planul de Acțiune transmis, vineri, Comisiei Europene pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine prevede, printre altele, administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri obținute cu titlu gratuit de la forul european, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat de presă a
Nazare: România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN
România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și pot avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o