Populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,518 milioane de elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2025-2026, în creștere cu 33.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, a anunțat marți Institutul Național de Statistică.

Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul liceal (+5,0%) și învățământul superior (+2,2%).

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2024-2025 a fost 489.800 elevi și studenți, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.

În anul școlar/universitar 2025-2026, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,0%), iar circa
o treime în învățământul liceal (17,9%) și în învățământul superior (16,5%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,2%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,2%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,6%) au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul liceal și învățământul superior sunt nivelurile educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+29.900 elevi, respectiv +12.300 studenți/cursanți).

Învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2025-2026 față de cel anterior (-5.700, respectiv -3.400).

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,4%) în unitățile școlare publice. Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (37,4%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (85,0%), comparativ cu cel al
celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2025-2026 au fost înscriși în învățământul superior 580.900 studenți, din care 55,4% au fost studente.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2025-2026 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație
primar și gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%).

În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2025-2026 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (588.500 persoane), respectiv București-Ilfov (556.100 persoane).

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere
s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (52,3%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de
1,5%, respectiv de 1,4%). În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,8%).

Conform INS, în anul școlar/universitar 2025-2026, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 247.500 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,3%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,5%), primar și gimnazial (82,5%), liceal (73,2%), postliceal (72,5%), respectiv profesional (63,7%).

În anul școlar/universitar 2024-2025 au absolvit 489.800 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 255.800, reprezentând 52,2%. Din totalul absolvenților, 84,0% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit învățământul gimnazial 172.700 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,2%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 61,4% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,1%, respectiv 51,5%).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit 124.400 elevi, mai puțin cu 17,0% comparativ cu anul școlar anterior. Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență - program de zi (84,4%).

Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că peste jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,4% din totalul absolvenților), 38,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 111.800 absolvenți, din care 99.000 proveniți din promoția anului 2025 (88,5%). Au fost declarate reușite 86.000 persoane (76,9%), din care 80.700 persoane (81,6%) din promoția anului 2025.

În învățământul profesional au absolvit 23.600 elevi, din care 97,5% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

În învățământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 67,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 135.900 studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.

Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,2%), inginerie, prelucrare și construcții (16,2%), respectiv sănătate și asistență socială (11,6%).

Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2024/2025 următoarele valori: 0,7% în învățământul liceal și profesional, 0,9% în învățământul primar, respectiv 0,9% în învățământul gimnazial.

În anul 2023, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație, au fost asigurate în cea mai mare măsură (83,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (94,9%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,1%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)