Rețelele sociale și alte canale digitale au devenit, pentru mulți beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte și modele de case, iar specialiștii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie și îi pot determina pe aceștia să ia decizii fără să înțeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final și pentru ce plătesc fiecare tranșă.

Potrivit unei analize de specialitate, piața construcțiilor din România trece printr-o schimbare accelerată. După doi ani de presiune pe sectorul rezidențial, costuri ridicate și o concurență tot mai mare pentru fiecare client, modul în care românii aleg constructorii și ofertele s-a modificat radical.

'Datele actuale arată o piață paradoxală. Pe de o parte, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,7% în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar în aprilie 2026 avansul anual a fost de 20,7%, potrivit INS. Pe de altă parte, zona rezidențială rămâne sub presiune: analizele Colliers arată că tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu aproximativ 20% în primele două luni din 2026, atât la nivel național, cât și în București. Această diferență arată că piața construcțiilor nu este blocată, dar beneficiarii sunt mai atenți, iar concurența pentru fiecare client este tot mai mare. Într-un astfel de context, ofertele foarte atractive, prețurile prezentate simplificat și deciziile luate rapid din online pot deveni riscante dacă nu sunt însoțite de documente clare și transparență contractuală', afirmă Cosmin Răileanu, fondatorul Depozitului Virtual (vindem-ieftin.ro).

Acesta atrage atenția că, în același timp, deciziile de cumpărare s-au mutat puternic în online. România avea la finalul anului 2025 aproximativ 12,9 milioane de identități active pe rețelele sociale, echivalentul a peste 68% din populație. Facebook, TikTok, OLX, WhatsApp și alte canale digitale au devenit, pentru mulți beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte și modele de case.

În acest context, specialiștii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie și îi pot determina pe beneficiari să ia decizii fără să înțeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final și pentru ce plătesc fiecare tranșă.

'Piața s-a schimbat foarte mult. Astăzi, mulți oameni aleg constructorul după ce văd un videoclip pe TikTok, o postare pe Facebook sau un anunț pe diverse site-uri de publicitate. Digitalizarea este un lucru bun, dar o casă nu se cumpără ca un telefon. Dacă nu înțelegi exact ce include oferta, poți descoperi adevăratul cost mult prea târziu', susține Răileanu.

Una dintre cele mai întâlnite situații este promovarea unui preț exprimat în euro pe metru pătrat. De exemplu, un beneficiar vede o ofertă de 445 euro/mp pentru o casă de 120 mp și face un calcul care indică un preț de 53.400 euro.

Problema este că, în multe cazuri, acel preț nu reprezintă costul final al casei, ci doar o etapă: structura, închiderile, partea 'la roșu' sau o altă fază de execuție. Dacă ulterior se adaugă fundația, acoperișul, tâmplăria, termoizolația, instalațiile, finisajele, transportul și alte costuri, investiția finală poate ajunge la 80.000, 90.000 sau chiar peste 100.000 de euro, în funcție de proiect, materiale și nivelul de finisare, explică specialiștii.

'Prima întrebare pe care trebuie să o pună orice beneficiar este foarte simplă: acest preț este pentru casa completă sau doar pentru o etapă? Diferența poate însemna zeci de mii de euro. Un preț pe metru pătrat nu este suficient dacă nu știi exact ce include', avertizează Cosmin Raileanu.

O altă situație frecventă este aceea în care beneficiarul primește o ofertă globală, fără să știe cât reprezintă materialele și cât reprezintă manopera. De exemplu, la o lucrare estimată la 80.000 de euro, materialele pot reprezenta 40.000 - 50.000 de euro, iar manopera restul sumei, în funcție de proiect. Dacă aceste costuri sunt amestecate într-o singură ofertă, beneficiarul nu poate verifica ce materiale au fost comandate, la ce preț, de unde provin și cât plătește efectiv pentru execuție.

De asemenea, se pune problema avansului în construcții. Constructorul trebuie să mobilizeze echipa, iar unele materiale trebuie comandate din timp. Problema apare atunci când avansul este mare și nu este legat de documente clare, facturi, deviz sau etape verificabile.

Conform cercetării, în piață, avansurile pot varia semnificativ. În unele cazuri, beneficiarii plătesc 10%, 20%, 30% sau chiar mai mult din valoarea estimată a lucrării. La o casă cu un buget de 100.000 de euro, un avans de 30% înseamnă 30.000 de euro transferați înainte ca beneficiarul să vadă o parte semnificativă a construcției executată.

Dacă banii sunt plătiți 'la pachet', fără separarea materialelor de manoperă și fără documente justificative, beneficiarul poate pierde rapid controlul asupra proiectului.

'Avansul nu este problema. Problema apare atunci când banii pleacă înainte să existe documente clare, facturi și o etapizare a plăților. Fiecare tranșă trebuie să aibă o justificare și să corespundă unei etape concrete din șantier', atenționează Răileanu.

În plus, o fotografie frumoasă nu înseamnă și un proiect care poate fi construit. Astfel, tot mai mulți beneficiari aleg un model de casă după fotografii, randări sau videoclipuri publicate online. Însă o imagine nu înlocuiește proiectul tehnic, documentația de arhitectură și autorizația de construire.

O casă văzută pe internet trebuie adaptată terenului, regimului urbanistic, condițiilor tehnice și cerințelor legale. În lipsa acestor verificări, beneficiarul poate descoperi ulterior că proiectul trebuie modificat, completat sau refăcut, ceea ce poate aduce costuri suplimentare și întârzieri.

Lipsa de transparență este cea mai mare problemă. Potrivit Depozit Virtual, tot mai mulți beneficiari solicită sprijin după apariția unor neînțelegeri privind costurile, documentele, materialele sau etapele de execuție.

În cele mai multe cazuri, problemele nu pornesc de la calitatea construcției în sine, ci de la faptul că oferta inițială nu a fost suficient de clară, iar plățile și responsabilitățile nu au fost definite în detaliu.

Astfel, înainte de a începe construcția unei case, beneficiarii ar trebui să verifice: dacă prețul este pentru întreaga casă sau doar pentru o etapă; dacă oferta separă clar costul materialelor de costul manoperei; dacă fiecare avans este justificat prin documente și legat de o etapă de execuție; dacă există un proiect tehnic complet și toate documentele necesare obținerii autorizației de construire; dacă firma poate emite facturi, contracte și documente justificative pentru fiecare sumă plătită. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)