Ritmul de creștere a datoriei sectorului privat s-a temperat în anul 2025 (+5,6% față de +8,9 la sută în 2024), aceasta ajungând la nivelul de 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB, în timp ce îndatorarea populației de la instituțiile financiare s-a majorat într-un ritm similar celui din anul anterior (+9,4% în 2025 și +9,5% în 2024), conform Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a României.

'Îndatorarea sectorului real continuă să se plaseze în faza descendentă a ciclului, atât la nivel agregat, cât și pe principalele segmente de creditare (companii nefinanciare și populație)', se subliniază în raport,

Potrivit sursei citate, dinamica anuală a îndatorării firmelor de la bănci sau IFN s-a redus la +5,1% în 2025, de la +8,1% în 2024.

Principala sursă de finanțare a datoriei companiilor și populației a fost reprezentată de instituțiile de credit, acestea acordând 74,4% din totalul datoriei financiare a acestora. Deși rolul IFN în finanțarea datoriei sectorului privat a fost în creștere, volumul creditelor acordate de acestea a reprezentat 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real (în creștere de la 10,6% în 2024).

Datoria de la instituții financiare nerezidente a continuat să sporească într-un ritm superior celei de la instituții financiare autohtone (+8,4% față de +7%), în principal pe seama datoriei externe a companiilor nefinanciare, care reprezintă 87,9% din total. Totodată, creditele externe de tip mamă-fiică sunt o componentă importantă a îndatorării, acestea reprezentând 31% din
totalul datoriei sectorului privat și 43% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Dinamica anuală a acestui tip de finanțare s-a moderat în anul 2025, de la 10,5% în 2024 la 3,1%.

Raportul menționează că datoria bancară a populației a fost preponderent denominată în moneda națională (93%, în decembrie 2025), inclusiv ca urmare a măsurilor macroprudențiale
privind debitorii implementate de BNR, diferențiate în funcție de valută. În contrast, expunerea în valută a companiilor nefinanciare a deținut un rol important în portofoliul corporativ al băncilor (aproximativ jumătate) și a înregistrat un ritm susținut de creștere în cursul anului trecut, dar sub nivelurile maxime observate în 2023.

'Acest tip de finanțare rămâne sub atenta monitorizare a BNR', se precizează în raport.

În cazul îndatorării de la IFN, în ceea ce privește populația situația este similară celei bancare, stocul de credite fiind preponderent acordat în moneda națională (91%). În cazul firmelor, datoria la IFN este majoritar denominată în monedă străină (83,3%).

Creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în anul 2024, nefiind compensată de o creștere proporțională a cifrei de afaceri. Pe acest fond, indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat ușor comparativ cu anul precedent, însă a rămas în afara zonei de risc la nivel agregat și peste nivelul prepandemic, În funcție de sectorul de activitate, agricultura, imobiliarele și utilitățile sunt domeniile care s-au aflat în zona de risc (primele două fiind în această situație de dinainte de anul 2024).

Structura de finanțare a companiilor nefinanciare s-a menținut relativ similară și în anul 2024, datoriile comerciale continuând să fie principalul instrument de finanțare, reprezentând 17,4% din pasiv, în pofida riscurilor și costurilor mai ridicate comparativ cu finanțarea bancară. În schimb, creditele acordate de instituțiile financiare locale cumulează sub 9% din totalul surselor de finanțare.

De asemenea, raportul semnalează că sectorul populației a continuat să manifeste un nivel adecvat de reziliență și să își consolideze avuția, menținându-se în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților. La acest parcurs favorabil au contribuit îndatorarea sustenabilă și consolidarea capacității de onorare a serviciului datoriei, inclusiv ca urmare a implementării de către BNR a măsurilor macroprudențiale privind debitorii.

Totuși, atenționează autorii raportului, vulnerabilitățile ar putea să se accentueze în perioada următoare, pe fondul temperării creșterii sau chiar diminuării veniturilor disponibile reale, determinate de majorarea costurilor de trai, de impactul măsurilor fiscale, precum și de dinamica moderată a activității economice.

Un factor de temperare a potențialelor efecte negative asupra veniturilor este evoluția pozitivă înregistrată în ultima perioadă de avuția netă. Nivelul avuției nete s-a dublat comparativ cu perioada premergătoare pandemiei (septembrie 2019), ajungând la un echivalent de 180% din venitul brut disponibil al sectorului gospodăriilor. De asemenea, dinamica ultimei perioade arată
o creștere anuală a avuției nete de 6,7% (septembrie 2025), reflectând o consolidare semnificativă a poziției financiare a gospodăriilor.

Sectorul populației a continuat să își consolideze poziția de creditor net față de sectorul bancar, volumul depozitelor fiind dublu față de cel al creditelor (raportul credite pe depozite de
50%, decembrie 2025). Depozitele au rămas modalitatea preferată de economisire a populației, volumul acestora situându-se la circa 411 miliarde lei (+8% în termeni anuali, în decembrie 2025), distribuit aproximativ egal între depozite la termen (52% din total) și depozite overnight.

Capacitatea de onorare a serviciului datoriei de către sectorul privat a înregistrat evoluții contrastante pe parcursul anului 2025. Pe de-o parte, calitatea creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,5% în decembrie 2025, de la 4,1% în decembrie 2024. Pe de cealaltă parte, rata NPL aferentă portofoliului de credite acordate de bănci populației s-a menținut sub pragul prudențial de 3%, respectiv 2,8% în decembrie 2025 (-0,2 puncte procentuale în termeni anuali).

'Se identifică însă anumite segmente cu o dinamică mai amplă a riscului de credit, în special din portofoliul corporativ: creditele cu garanții de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare (rata NPL 9,9% în decembrie 2025, de la 4,9% în decembrie 2024); expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 6,2% în decembrie 2025 față de 4,8% în urmă cu un an); creditele acordate IMM (rata NPL 6%, în creștere de la 4,8% în decembrie 2024). În cazul sectorului populației, reducerea ratei creditelor neperformante a fost susținută în principal de
segmentul creditelor de consum, unde rata NPL a scăzut de la 5,7% la finalul anului 2023 și 5% în decembrie 2024, la 4,5% în decembrie 2025. Evoluția a fost influențată de mai mulți factori conjuncturali, precum ponderea ridicată a creditelor acordate recent, perioada medie de peste trei ani până la intrarea în neperformanță și consolidarea sistemului bancar, care a stimulat externalizarea creditelor de consum', se precizează în raportul BNR.

Acesta subliniază că prognoza pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,2% în decembrie 2025 la 3,9% în decembrie 2026), cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,25% în decembrie 2025 până la 0,31% în decembrie 2026 în cazul creditului ipotecar și de la 3% până la 3,6% în cazul creditului de consum). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)