Cel mai scăzut nivel al prețurilor, în anul 2025, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor-membre ale Uniunii Europene (UE), a fost înregistrat în Bulgaria - cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România, cu o pondere de 35% sub media europeană, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, anul trecut, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc o sută de euro la nivelul UE, iar la cele două extreme 140 de euro în Danemarca, respectiv 63 de euro în Bulgaria.

La nivel general, Bulgaria a consemnat prețurile cele mai mici din UE pentru bunuri de consum și servicii, din componența consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 37% sub media UE. La acest capitol, România este pe poziția următoare, cu 35% sub media europeană.

Pe de altă parte, în rândul statelor-membre, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36%), Luxemburg (32%), Suedia și Finlanda (cu câte 21%).

Datele Eurostat, citate de INS, relevă faptul că România este cel mai ieftin stat-membru pentru grupa 'Alimente și băuturi nealcoolice' (80%), urmată de Slovacia (83%), Polonia și Cehia (90%), în timp ce la polul opus se află Luxemburg (122%), urmat de Danemarca (121%).

Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (70%), 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (78%) și 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (41%), urmată de Slovacia (85%) și Spania, Italia și Cipru (86%) - pentru grupa 'Băuturi alcoolice și tutun', respectiv de Croația pentru grupa 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (48%).

În schimb, în 2025, Danemarca avea cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (132%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (203%) și 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (190%).

Referitor la categoria 'Recreere, sport și cultură', România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (63% sub medie), urmată de Bulgaria (66%), care rămâne și cel mai ieftin stat-membru pentru grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (78%), 'Transport' (70%) și 'Restaurante și servicii de cazare' (56%).

Tot Danemarca este cea mai scumpă țară din UE și la grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' și 'Transport' (127%), 'Recreere, sport și cultură' (141%) precum și la restaurante și serviciile de cazare (142%).

Conform datelor oficiale, România, alături de Croația, înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media UE, urmate de Ungaria - cu 76% față de media europeană.

În acest sens, cea mai mică valoare a PIB/locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel s-a consemnat în Luxemburg, cu 139% peste media UE. 'Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă',precizează INS.

Informațiile comunicate de INS au la bază calculele efectuate de Eurostat în luna iunie 2026, utilizând atât datele privind prețurile de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe cele privind componentele de cheltuieli ale PIB, dar și alte date de bază transmise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)