Rădulescu: Obiectivul trebuie să fie reducerea deficitului public; o facem de bunăvoie sau ne îndreptăm către modelul grecesc
Principalul obiectiv al țării, în acest moment și în viitor, trebuie să fie reducerea deficitului public fie de bunăvoie, fie ne îndreptăm către modelul grecesc, a afirmat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, la un eveniment de specialitate.
'În momentul de față și în viitorii ani principalul obiectiv trebuie să fie reducerea deficitului public. Acesta trebuie să fie ținta cea mai importantă a României. Avem două variante: o facem de bunăvoie, ordonat, cu scăderi mici ale producției sau cu creșteri lente, așa cum pare că începem să ne îndreptăm spre o stabilizare a economiei sau avem modelul Grecia, pentru că suntem foarte aproape de asta, deși grecii au ajuns acolo de la 250% din PIB, față de noi cu 65% din PIB. Dacă politicienii spun că trebuie să reducem inflația și să mărim salariile și pensiile, asta arată, dincolo de analfabetism, o carență de a înțelege lumea în care trăim', a spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, problema reducerii deficitului bugetar este extrem de importantă.
'Deficitul bugetar reprezintă elefantul din magazinul de porțelan. Chestiunea este de o seriozitate pe care cred că sunt destul de mulți cei care nu reușesc să o perceapă cât de cât. Acum 20 de ani, datoria publică a României era de 11,6% din PIB. Acum am depășit 60% din PIB. Ce am făcut cu banii ăștia? Nimic. Nu au fost decât bani aruncați pe fereastră. Este adevărat că în acest interval de timp am avut un progres extraordinar instituțional, am avut foarte multe legi adoptate, reglementări, inclusiv la Banca Națională. După ce am aderat la UE, lucrurile s-au schimbat în mod radical în materie de abordare. Am avut o ancoră de care să ne ținem de fiecare dată. Cu toate acestea, societatea a decis să trăiască mai bine decât produce și asta s-a întâmplat. Salariile și pensiile au crescut mai repede decât a crescut producția și decalajul între cele două a fost din ce în ce mai pronunțat. O vreme, lucrul acesta n-a fost rău. A fost bun pentru că în 2006 eram la 39% din PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Acum, suntem la dublu, la 78%', a explicat consilierul.
El spune că o perioadă de timp creșterea consumului a fost benefică.
'O vreme, această politică de a permite creșteri ale consumului mai mari decât creșterea producției a fost suportabilă și benefică atâta timp cât am avut modificări instituționale și legislative care au dus la o societate mai incluzivă', a explicat Rădulescu.
Acesta a menționat că, în prezent, România se împrumută la dobânzi foarte mari.
'Avem anul acesta 3% din PIB dobânzi la datoria publică. Asta înseamnă mai mult decât toate cheltuielile de învățământ. Înseamnă o autostradă în fiecare an pe care plătim numai dobânzi. În momentul de față cu 60% din PIB datorie publică, plătim dobânzi mai mari decât plătește Franța, care are 120% din PIB datorie publică. De ce? Pentru că noi ne împrumutăm la dobânzi duble față de Franța. (...) În momentul în care îți propui în anul 2023 cu 7% deficit din PIB se ajungi în 2024 la 5% din PIB și ceea ce faci este să crești cu două procente deficitul ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții cât de cât decente', a subliniat finanțistul.
În context, Rădulescu a avut aprecieri pozitive la politica guvernamentală din ultimul an.
'Este o performanță extraordinară să pleci de la un deficit de aproape 8% în anul anterior și să ajungi în patru luni din acest an la numai 1,17%. Este o performanță, categoric o performanță, care ar fi putut să se traducă într-o reducere abruptă a costului împrumuturilor externe. Nu s-a întâmplat asta! De ce? Din cauza crizei politice? Această criză politică nu ne preocupă numai din cauza faptului că nu avem un guvern care să ia decizii importante ci pentru că există riscul ca un nou guvern să pornească iarăși pe calea cealaltă, să-și imagineze că putem 'să ne dăm în bărci'! Am reușit să reducem puțin deficitul, gata, ajunge, nu ne mai obosim, e bine să trăim foarte bine astăzi și vedem ce se va întâmpla mâine', a subliniat Eugen Rădulescu.
Acesta a participat la lansarea primei ediții a cercetării sociologice 'INDEXUL Newmoney.ro - INSCOP, cu tema 'România între incertitudini și speranță', care a avut loc la Academia de Studii Economice, în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, cu sprijinul INSCOP, Strategic Thinking Group. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.














