Recâștigarea competitivității economice a României reprezintă o prioritate, indiferent de formula noului Guvern (ANIS)
Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză publicată marți.
'Pentru că oricâte pasiuni stârnesc disputele politice curente, ceea ce contează la sfârșitul zilei este dacă România rămane competitivă sau nu. Dacă va fi, în viitorul previzibil, un loc mai prosper, unde antreprenorii să aibă încredere să investească și unde oamenii să vrea să trăiască și să muncească, sau nu. De ce sunt astfel de analize mai relevante decât simpla comparație de PIB sau PIB/capita sau creșterea de PIB în ultimul an? În primul rând pentru că înglobează încrederea (sau lipsa de) în instituții - percepția top executivilor este încorporată în cam o treime dintre metricile utilizate pentru analiză, pe lângă două treimi hard data. Și asta este un indicator predictiv pentru investițiile private. În al doilea rând, la fel de important, este că evaluează performanța relativă a țărilor pe patru grupe de metrici, pentru că degeaba am face noi binișor (și nu facem), dacă cei din jurul nostru sunt rachete (...) Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației', a punctat Vasile.
Reprezentanta ANIS a subliniat că pe sub-categorii, România a coborât în toate metricile, respectiv pe locul 62 la performanță economică (față de 56, în 2025), 61 la eficiența guvernamentală (față de 44), 69 la eficiența mediului de afaceri (față de 50) și 55 la infrastructură (față de 45).
De asemenea, s-au înregistrat scăderi la infrastructura de bază (-18 locuri), infrastructura tehnologică (-20 locuri), infrastructura științifică (-8 locuri) și educație (-6 locuri). În același timp, cea mai alarmantă cifră, de minus 20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an.
'Recomandările IMD pentru România, extrase din profilul de țară: eficiența mai ridicată a cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar; accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare; sprijin pentru companii în implementarea transformării digitale; îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație; și modernizarea industriei naționale de apărare. Să ne oprim la accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Este o recomandare logică, în esență ce spune este că dacă ai bani puțini (deficit bugetar), îi investești acolo unde ai un factor de multiplicare mai mare pe termen rezonabil și te păstrează competitiv, coroborat și cu recomandarea următoare (îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație). Mai dă și o direcție de tranziție către un model economic cu valoare adăugată mai mare', a menționat Corina Vasile.
În viziunea directoarei executive ANIS, cele patru recomandări sumare conțin mai multă viziune economică decât ultimele trei programe de guvernare publicate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veștea).
'Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creștere endogenă - adică unul bazat pe productivitate, inovație și capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creșterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investițiilor publice în infrastructură (mai mult sau mai puțin din fonduri europene). Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare. Documentul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională și debirocratizare și atragerea investițiilor private. Dar și acolo lipsește o teorie explicită despre cum România trece de la economie de costuri reduse la economie de valoare adăugată. Transformarea digitală apare la nivel operațional, nu ca un pas strategic, sau ca sursă de eficiență și creștere. Mai mult sau mai puțin racordată la 'ce se cere' de la Bruxelles (portofel electronic, cloud etc), digitalizarea e strecurată punctual pe domenii/ministere, cu unele îmbunătățiri de guvernanță a digitalizării în programul Tomac. Punctual, ne-am digitalizat și până acum, și n-am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene', este de părere Vasile.
Aceasta a adăugat că, în privința sectorului privat, se propun inovația și transformarea digitală ca motoare de creștere economică.
'Politici publice coerente și concentrate pe stimularea inovației, a investițiilor de specializare inteligentă în absolut toate domeniile (exact ce zice și IMD Lausane). Am făcut un studiu despre impactul economic pentru România dacă industria de IT ar ajunge la dimensiunea (cifra de afaceri) a celei din Cehia (scenariul 1) sau Polonia (scenariul 2) prin creșterea accelerată a componentei inovatoare. De ce am luat IT-ul ca industrie de referință? Pentru că are un efect multiplicator dovedit în ultima decadă - contribuie direct cu 6-8% la PIB și în total (direct plus indirect plus indus) cu peste 14%, cu circa 200.000 de specialiști angajați, impactul total este de circa 900.000 de locuri de muncă (circa 15% din numărul de locuri de muncă din economie), este sectorul cu cea mai mare contribuție la bugetul de stat/angajat și primul contributor la exportul net de servicii. Prin urmare este deja un sector cu valoare adăugată brută mare și cu productivitatea orară cea mai mare din economie. După toate criteriile, un sector deja performant', explică sursa citată.
Pe ansamblu, este nevoie de un pachet coerent de politici publice, o politică industrială și de export centrate pe transformare digitală și inovație și o bază de predictibilitate fiscală și colectare a veniturilor fiscale mai bună. Practic, un set de instrumente probate în țările care au avansat rapid în economia digitală - Estonia, Cehia, Polonia, în opinia reprezentantei ANIS. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Depozitele populației și firmelor au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, la aproape 691 de miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la 690,779 miliarde de lei, în timp ce față de august 2026 au înregistrat un avans de 0,4%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). În termen
Bursa de Valori București a deschis în scădere ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indice
BNR: Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7% față de august 2026 (-0,02% în termeni reali), până la nivelul de 480,263 miliarde lei, arată datele publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în vo
Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuință au depășit 90 de milioane de lei în primul semestru
Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuință au depășit 90 de milioane de lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul polițelor a avansat cu 8%, potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UN
Peste 3,88 milioane de utilizatori ai Spațiului Privat Virtual; ANAF extinde utilizarea instrumentelor digitale
Spațiul Privat Virtual (SPV) are în prezent 3.888.211 utilizatori, iar ponderea verificărilor documentare în totalul acțiunilor de control a depășit ținta asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Instituția a organizat, în per
INS: România avea peste 500.000 de locuri de cazare turistică la 31 iulie 2026, în creștere cu 7,7%
România avea, la 31 iulie 2026, peste 500.000 de locuri de cazare turistică, în creștere cu 7,7% față de aceeași dată a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul structurilor de primire turistică a ajuns la 16.399, cu 2.074 mai multe (+14,5%) față de 31 iulie 2025, în
Marele premiu la Loto 6/49, în valoare de 3,32 milioane de euro, a fost câștigat cu un bilet de 24,50 lei
Marele premiu la Loto 6/49, în valoare de 17,761 milioane de lei (peste 3,32 milioane de euro), a fost câștigat la tragerile de joi, cu un bilet jucat pe aplicația mobilă AmParcat.ro, informează vineri Loteria Română. Biletul norocos a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, prețul acestuia fiind de 24,50 de lei.
INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 10,3% în august 2026
Cifra de afaceri din industrie, pe total (piața internă și piața externă), a crescut în termeni nominali cu 10,3% în luna august 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă a scăzut cu 13,7% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cifra de afaceri d
Scădere cu 2,8% a comenzilor noi din industria prelucrătoare, în primele opt luni (statistică)
Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut, în termeni nominali, în primele opt luni ale anului în curs, cu 2,8%, comparativ cu perioada similară din 2025, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). În marja scăderii generale au fost înregistrate diminuări ale comenzilor &
Târgul de Turism China 2026 se deschide vineri la București
Centrul Cultural Chinez din București, în parteneriat cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), organizează, în perioada 23-25 octombrie 2026, în Capitală, Târgul de Turism China 2026. 'După succesul primei ediții, desfășurate în 2025, evenimentul continuă să promoveze diversitate
Companiile cu cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, invitate la Financing & IPO Summit 2026 by VERTIK
Grupul Vertik organizează, în perioada 13-24 octombrie, cea de-a doua ediție Financing & IPO Summit 2026, care se adresează companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, cu planuri de dezvoltare și nevoie de capital suplimentar și care vor să își diversifice sursele de finanțare dincolo de finanțarea bancară. Con
Dan Air a depus joi la Tribunalul Ilfov cererea de deschidere a procedurii insolvenței
Dan Air a depus joi la Tribunalul Ilfov cererea de deschidere a procedurii insolvenței, cu intenția de reorganizare a activității, informează compania printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, compania operează în continuare toate zborurile programate, biletele rămân valabile, iar pasagerii nu trebuie să întreprindă nicio acțiune.
Ministerul Finanțelor: Eurostat a confirmat că România a redus deficitul bugetar la 7,8% în 2025
Eurostat a confirmat că România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, una dintre ele mai ample ajustări din Uniunea Europeană, informează Ministerul Finanțelor printr-un comunicat. 'Datele trimestriale Eurostat pentru 2026 evidențiază necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală. Deficitul Români
Zincă (Ministerul Finanțelor): O eventuală retrogradare a ratingului României ar restrânge baza de investitori și ar crește costurile de finanțare
O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României sub categoria recomandată investițiilor ar limita semnificativ baza de investitori și ar putea determina creșterea costurilor de finanțare, în condițiile în care statul are în continuare un necesar ridicat de împrumuturi, a declarat joi Bogdan Zincă, șef serviciu în cadrul D
Ministerul Energiei va iniția demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Valea Jiului la nivelul maxim în plată
Ministerul Energiei va iniția, în maximum 30 de zile, demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Energetic Valea Jiului la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare categorie de personal, în urma discuțiilor cu reprezentanții minerilor de la Vulcan. 'În ceea ce privește alinierea dre