AEI: 70% din consumul orar de energie electrică acoperit de energia solară, vineri la prânz
Din punct de vedere tehnic și al tranziției energetice, faptul că energia solară a acoperit aproximativ 70% din consumul de energie electrică al României la prânzul zilei de 19 iunie 2026 pare o performanță remarcabilă. Însă întrebarea relevantă pentru consumatori este alta: s-a tradus această performanță în energie mai ieftină? Datele pieței arată că răspunsul nu este atât de simplu, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată sâmbătă.
Acesta explică că la orele de maximă producție fotovoltaică, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au scăzut puternic. La ora 11, prețul energiei electrice a fost de aproximativ 47,8 lei/MWh, iar la ora 12 de circa 59,8 lei/MWh. Dar această energie ieftină este exportată în mare parte, astfel nu scade prețul energiei electrice în România. În schimb, la vârful de consum din intervalul de seară, când producția solară este practic inexistentă, prețul a urcat la aproximativ 1.360 lei/MWh (ora 21). Diferența dintre cele două momente este de aproape 23 de ori.
'Această volatilitate extremă evidențiază una dintre principalele provocări ale sistemului energetic actual: energia solară produce masiv atunci când cererea și valoarea economică a energiei sunt mai reduse, dar nu este disponibilă în intervalele cu consum ridicat, când energia este cea mai valoroasă', susține autorul analizei.
Acesta adaugă că pentru a înțelege mai bine situația, merită comparată cu iunie 2019, ultimul an în care piața energiei electrice nu era influențată de crize energetice, intervenții administrative sau dezechilibre majore.
În iunie 2019, prețul mediu al energiei pe PZU România se situa în intervalul 45-55 euro/MWh. În schimb, pe 19 iunie 2026, prețul mediu zilnic a fost de aproximativ 106 euro/MWh.
Rezultă că prețul mediu al energiei electrice din 19 iunie 2026 a fost de aproximativ două ori mai mare decât nivelul caracteristic lunii iunie 2019, energia solară a redus semnificativ prețurile în orele de prânz, însă costurile ridicate din intervalul de seară au compensat și chiar au depășit beneficiile generate de energia ieftină din timpul zilei.
Mai mult, diferența foarte mare dintre prețurile de la prânz și cele din timpul serii obligă sistemul energetic să se bazeze pe surse flexibile - hidrocentrale, centrale pe gaze, importuri sau capacități de stocare - pentru a acoperi consumul atunci când fotovoltaicul nu mai produce. Costul acestor resurse se reflectă inevitabil în prețurile ridicate din orele de vârf.
Pentru 19 iunie 2026, prețurile au variat între aproximativ 47,8 lei/MWh și 1.360 lei/MWh, iar prețul mediu zilnic s-a situat a fost de 554 lei/MWh.
Prin comparație, în 2019, prețul mediu pe PZU era de 246 lei/MWh.
Dacă presupunem că nivelul consumului național și profilul de consum au fost comparabile între cele două perioade, rezultă că energia consumată în România pe 19 iunie 2026 a avut un cost total estimat de 2,1-2,4 ori mai mare decât într-o zi similară din iunie 2019.
'Cu alte cuvinte fotovoltaicul a redus dramatic prețurile în timpul zilei, însă nu a eliminat necesitatea unor surse costisitoare de energie în intervalul 19:00-22:00, iar sistemul a continuat să plătească foarte scump energia necesară exact în perioada cu cel mai ridicat consum', apreciază autorul analizei.
La 19 iunie 2019, fotovoltaicul acoperea aproximativ 8% din consum la prânz, nu existau excedente semnificative de producție solară, prețurile erau relativ uniforme pe parcursul zilei și diferența dintre prețul minim și cel maxim era redusă.
La 19 iunie 2026, fotovoltaicul a acoperit aproximativ 70% din consum la prânz, energia produsă în acel interval a avut o valoare economică foarte scăzută, după apus, producția solară a trebuit înlocuită rapid cu energie hidro, gaze, importuri sau stocare, iar costul energiei la vârf de consum a fost de 23 de ori mai mare decât la prânz.
'De aici rezultă ceea ce poate fi numit paradoxul fotovoltaic: cu cât producția solară este mai mare în absența unor capacități suficiente de stocare și flexibilizare, cu atât valoarea economică a energiei produse la prânz scade, în timp ce energia necesară seara rămâne foarte scumpă', susține autorul analizei.
La întrebarea 'Este o realizare faptul că fotovoltaicul a acoperit 70% din consum?' există două răspunsuri corecte. Din punct de vedere tehnic: da. Este o performanță remarcabilă pentru integrarea energiilor regenerabile și pentru reducerea emisiilor de carbon. Dar din punct de vedere economic: nu neapărat. În lipsa unor capacități semnificative de stocare, a managementului inteligent al consumului și a unei flexibilități sporite a sistemului, excedentul solar din timpul zilei reduce prețurile doar temporar, fără a diminua suficient costurile din orele critice de seară. Ziua de 19 iunie 2026 demonstrează că succesul tehnic al energiei fotovoltaice nu se traduce în energie mai ieftină pentru consumatori, din contră ea este mai scumpă, se arată în analiză.
'Fotovoltaicul a produs masiv exact în intervalul în care valoarea economică a energiei era cea mai redusă, iar după apus sistemul a fost nevoit să înlocuiască această producție cu surse mult mai costisitoare. Fără investiții consistente în stocare, flexibilizarea consumului și mecanisme de valorificare a surplusului de energie din timpul zilei, România riscă să se confrunte tot mai frecvent cu acest paradox, abundență de energie ieftină la prânz și deficit de energie foarte scumpă seara, diferența dintre cele două ajungând, în cazul zilei de 19 iunie 2026, la un raport de aproximativ 23 la 1', concluzionează președintele AEI. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c









