Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna.

Acesta a condus marți delegația României la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles.

'Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată', a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, potrivit unui comunicat al MADR.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor miniștrilor a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tanczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole precum și efectele negative economice și sociale asociate.

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE - Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.

'Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția', a spus Tanczos Barna, la reuniunea AgriFish.

În cadrul discuțiilor, alături de alte state, România a solicitat Comisiei soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023-2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)