România are în prezent cea mai mică dimensiune a sectorului bancar raportată la PIB atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană, iar intermedierea financiară rămâne sub media europeană, a declarat vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Daniela Ropotă, la o conferință de specialitate.

'Din punctul de vedere al activelor bancare raportate la PIB, vedem o pondere de 49,6% în prezent, ușor în scădere față de acum trei ani. Așadar, în loc să progresăm, am regresat ușor. Dacă ne uităm la alte țări din regiune, vedem că Bulgaria și Polonia au progresat ușor și putem spune că, în prezent, România are cea mai mică dimensiune a sectorului bancar ca pondere în PIB, atât la nivelul regiunii, cât și al Uniunii Europene. Am văzut un studiu pe site-ul Asociației Române a Băncilor care arăta o relație foarte strânsă între intermedierea financiară și dezvoltarea economică. Băncile au un rol important în finanțarea investițiilor, a afacerilor și a locuințelor și, prin urmare, este necesar să creștem acest indicator. Ar trebui să punctez și partea de incluziune financiară. Aici vedem că România a avut un progres mai important, de la 45% în 2011 la 71% în 2024, ceea ce reprezintă un avans semnificativ, de care ne bucurăm, dar, totuși, suntem sub media europeană, de 94%. Sigur că, dacă nu avem incluziune financiară, nu avem nici intermediere financiară', a spus Daniela Ropotă, la conferința 'Finanțe & Bănci & Leasing & Piață de capital' - cu titlul generic 'Sistemul financiar - motorul creșterii și stabilității', organizată de Media Uno.

Ea a menționat că pentru a avea intermediere financiară avem nevoie de dobânzi mai accesibile, de un climat economic favorabil, de educație financiară și de scăderea riscului suveran.

'Așadar, aceste vulnerabilități reprezintă totodată și niște oportunități pe viitor, având în vedere că suntem la o bază destul de redusă față de media UE. Unul din trei români are acces la produse și servicii financiare, pentru că aceasta înseamnă incluziunea financiară. Mai departe, avem o imagine de ansamblu asupra sistemului financiar, unde instituțiile de credit dețin în prezent circa 72% din total, în scădere cu aproape 10 puncte procentuale față de anul 2010. În schimb, fondurile de pensii au înregistrat un progres de aproape 13%, iar instituțiile financiare nebancare și fondurile de investiții au un ușor regres. Aceasta este o imagine din care putem extrage cel puțin trei mesaje. În primul rând, numărul instituțiilor bancare a scăzut de la 42 în 2007 până la 29 la finalul anului 2025. Al doilea mesaj ar fi că cota de piață a instituțiilor cu capital românesc a crescut de la 12% la 37%. Și aici menționăm achizițiile realizate de către Banca Transilvania, lider absolut în prezent, cu circa 21% cotă de piață la nivelul anului 2024, care a absorbit mai multe bănci cu capital străin. Menționez Volksbank, Bancpost, Idea Bank și, mai recent, în 2025, OTP', a spus Daniela Ropotă.

Cel de-al treilea mesaj transmis de vicepreședintele AAFBRI arată că numărul sucursalelor băncilor străine a fost relativ constant pe parcursul perioadei, între șapte și zece, cu o preferință a băncilor internaționale de a avea subsidiare locale în loc de sucursale directe.

'Motivele consolidării pieței bancare țin de costurile de reglementare și de conformitate, țin practic de eficiență și, bineînțeles, de deteriorarea mediului macroeconomic, provocată de diverse episoade negative, de un nivel scăzut de intermediere și incluziune financiară și, bineînțeles, de unele decizii strategice la nivel de grup. Am preferat să vă arăt și o imagine a topului celor mai mari zece bănci, conform raportului anual din 2024 - cel pe anul 2025 încă nu este disponibil - pentru a vedea care va fi impactul tranzacțiilor din ultimii ani și, după cum vedem, va fi o concurență acerbă pentru locul al treilea, unde în prezent este CEC Bank, cu 11,3%. Cum spuneam, anul acesta a fost anunțată achiziția Raiffeisen - Garanti Bank și, cumulat, ar fi undeva la 11,2%, și mai avem și UniCredit, care a achiziționat Alpha Bank, cu tot 11 și ceva la sută. Vom vedea anul viitor - tranzacția actuală este previzionată să se încheie la finalul anului curent - dacă acest lucru se va vedea în rapoartele BNR sau mai târziu, dar vom avea o imagine de ansamblu asupra topului. Am pus alăturat și o imagine cu instituțiile de credit cu capital majoritar românesc. Vedem că avem două bănci cu capital majoritar de stat, respectiv CEC și Exim, și șase cu capital majoritar privat', a afirmat Daniela Ropotă.

Ea a menționat că aduce în discuție și Banca de Investiții și Dezvoltare, care este operațională începând cu 2025-2026 și are ca activitate finanțarea IMM-urilor, a proiectelor de infrastructură și completarea peisajului bancar cu servicii care nu sunt acoperite.

'Câteva cuvinte despre profitabilitatea sectorului bancar. Aceasta scade ușor în ultimii trei ani, dar încă este într-o zonă de maxime ale ultimilor circa 17 ani. Totuși, trebuie avut în vedere că sectorul a traversat o perioadă foarte dificilă între anii 2010-2014. Vedem rentabilități negative, iar ROE, respectiv rentabilitatea capitalului propriu, a atins chiar minus 12% în 2014 și a fost nevoie de eforturi consistente pentru redresarea situației. Un alt aspect pe care aș dori să îl aduc în discuție este că există o diferență mare între profitabilitatea băncilor mici și a celor mari. Vedem, la nivelul liniei albastre, corespunzătoare quartilei 1 a băncilor - băncile mai mici - o profitabilitate de circa 1,2% la finalul anului 2024 și au fost ani recenți când aceasta a fost chiar negativă: minus 6%, minus 4% în 2019-2020. Linia portocalie arată diferența dintre băncile mici și băncile mari, care, la finalul anului 2024, este de 25%. Așadar, există un decalaj semnificativ de profitabilitate între băncile mici și băncile mari. În medie, dacă ținem cont de mediana sectorului bancar, ROE ar fi de 8%. Aș continua cu rata creditelor neperformante, care se află la minime istorice în prezent. Aceasta a avut un nivel de 20-21% în anii 2014-2015 și a ajuns la 2,7% în prezent', a explicat Daniela Ropotă

Ea a menționat că România se situează sub media UE la nivel de ROE cu un punct procentual.

'Aș aduce în discuție și suprataxarea mediului bancar. În octombrie 2023 a fost instituită o taxă suplimentară de 2%, pe lângă impozitul pe profit de 16%. Aceasta era estimată, la momentul respectiv, să scadă la 1% începând cu anul 2026, însă, în iulie 2025, nu numai că nu a scăzut, ci s-a dublat la 4% pentru al doilea semestru din 2025 și, respectiv, pentru tot anul 2026. Totuși, pentru băncile mici, cu o cotă sub 0,2%, cota planificată a rămas la nivelul inițial de 2%. Aici aș menționa că băncile mici cu această cotă, conform ultimului raport disponibil, ar fi cam șapte instituții. Inclusiv sucursalele băncilor străine, sunt undeva la 18 instituții cu o cotă sub 1%. Prin urmare, există o diferență foarte mare de profitabilitate între băncile mici și băncile mari', a mai spus vicepreședintele AAFBRI, Daniela Ropotă, în cadrul conferinței 'Sistemul financiar - motorul creșterii și stabilității', organizată de Grupul de Presă MediaUno. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)