Peste o treime dintre români (36%) consideră datoriile ca fiind cea mai grea temă financiară de discutat, în timp ce una din trei persoane (30%) menționează nivelul venitului ca subiect tabu, reiese dintr-un sondaj de specialitate, publicat recent.

Datele culese de Reveal Marketing Research, la solicitarea XTB, evidențiază faptul că românii evită sau abordează cu dificultate discuțiile despre bani. Astfel, pentru o parte importantă a populației, banii sunt asociați cu rușine, discreție, comparație socială și teamă de judecată.

Potrivit cercetării, 44% dintre respondenți spun că, în copilărie, în familia lor se vorbea despre bani doar uneori, atunci când era cu adevărat necesar și doar 27% au afirmat că situația banilor era discutată deschis, în timp ce 12% susțin că subiectul era considerat sensibil sau tabu.

Totodată, în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, această abordare este și mai vizibilă: 60% declară că, în familie, discuțiile despre bani aveau loc doar când era necesar.

În ceea ce privește dificultatea abordării de subiecte, datoriile sunt de departe pe primul loc, menționate de 36% dintre cei chestionați, urmate de nivelul venitului (30%) și de împrumuturile de la familie sau prieteni (26%). De asemenea, 42% dintre respondenții de 18-24 de ani spun că datoriile sunt cel mai delicat subiect de conversații.

Peste o treime (37%) dintre oameni declară că percepția asupra celor care vorbesc despre dificultăți financiare depinde de situație sau de audiență. Pe de o parte, 21% îi consideră pe cei care discută despre problemele cu banii ca fiind realiști, iar alți 21% spun că astfel de conversații sunt firești.

Pe de altă parte, 12% dintre românii participanți la sondaj cred că dificultățile financiare ar trebui să rămână private și 10% le asociază cu decizii financiare neinspirate sau neinformate. În context, bărbații cred, mai mult decât femeile, că neajunsurile cu banii trebuie să rămână private.

Când vine vorba despre gestionarea individuală a problemelor cu banii, 16% din totalul celor intervievați spun că ar păstra problema pentru ei înșiși și ar încerca să o rezolve singuri, iar 14% ar vorbi despre situație cu o persoană de încredere. Doar 9% ar căuta sfaturi financiare de la specialiști.

Cea mai frecventă sursă de rușine sau jenă este incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, menționată de către 34% dintre respondenți, după care întârzierea plăților este menționată de 24% dintre români, iar nevoia de a admite o planificare financiară neinspirată, de 18%, și comparația cu alte persoane - de 17%.

Conform cercetării de specialitate, deși 35% dintre respondenți afirmă că nu ar fi deranjați dacă alte persoane ar afla că au un venit peste medie, 32% se tem de invidie sau comentarii negative, iar 26% resimt presiunea de a împrumuta bani sau de a-i susține financiar pe ceilalți.

În relația cu economisirea și cu investițiile, aproape un sfert dintre participanții la sondaj (24%) spun că preferă să păstreze banii doar în numerar sau depozite, pentru a evita 'deciziile greșite', în timp ce 22% declară că economisesc sau investesc, dar evită să vorbească despre acest lucru. În plus, 19% nu economisesc și nu investesc deloc și doar 19% economisesc sau investesc și se simt confortabil să vorbească despre acest subiect.

În schimb, în rândul celor care și-ar dori să facă mai mult, 11% ar vrea să economisească sau să investească, dar se tem să nu facă greșeli și să fie judecați.

Sondajul a fost realizat de Reveal Marketing Research, la solicitarea XTB, în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.003 respondenți (52% femei și 48% bărbați) din mediul urban, cu vârste de peste 18 ani. Dintre aceștia 63% sunt angajați full time, iar restul antreprenori, angajați part-time, studenți, șomeri și pensionari.

Fondată în anul 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de mai multe autorități din întreaga lume, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Comisia de Valori Mobiliare și Burse din Cipru și Autoritatea de Conduită Financiară. Compania este listată la Bursa de Valori din Varșovia, din anul 2016. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mihaela Dicu, editor online: Ada Vîlceanu)