Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creșterea economiei românești în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7%, față de un nivel de sub 6% anunțat anterior, conform previziunilor economice de primăvară, publicate joi de Executivul comunitar.

În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 2,3%, iar rata inflației să scadă la 3,7%.

'După o creștere de 0,7% în 2025, economia României ar urma să stagneze în linii mari în 2026, înainte de a se redresa la 2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală și inflația persistent ridicată, determinată de majorarea prețurilor la energie, ar urma să reducă semnificativ consumul intern. În acest timp, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete contribuie pozitiv la creștere. Redresarea din 2027 este sprijinită de așteptările unei inflații mai reduse și ale unor condiții de finanțare mai favorabile. Rata șomajului va crește moderat în 2026 înainte de a scădea în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă la 6,4% din PIB în 2027. După ce ajuns la 7,9% din PIB în 2025, deficitul general guvernamental este proiectat să se atenueze la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei ca procent în PIB ar urma să crească la 63,3% până 2027', previzionează Executivul comunitar.

În 2026, consolidarea fiscală în derulare și creșterea prețurilor la energie vor diminua probabil și mai mult venitul real disponibil, ducând la un declin atât al consumului intern cât și al importurilor de mărfuri, susține sursa citată. Încrederea în economie, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul lui 2026 iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Exporturile ar urma să încetinească, deși încă cresc moderat, având o mică contribuție pozitivă la creștere, de pe urma exporturilor nete, apreciază Comisia Europeană.

După o redresare în 2025, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze și mai mult în 2026. Redresarea în sectorul construcțiilor rezidențiale ar urma să continue, în timp ce investițiile în infrastructura publică ar urma să crească, pe fondul finalizării proiectelor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF). Sporirea neîncrederii investitorilor, pe fondul riscurilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne va afecta probabil investițiile private în primul semestru din acest an. Totuși, încrederea ar urma să se redreseze gradual, consolidând recentul avans al investițiilor străine directe. Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 0,1% în 2026, subliniază Executivul comunitar.

O redresare a creșterii PIB-ului la 2,3% este previzionată pentru 2027, pe fondul încheierii procesului de înghețare a pensiilor și salariilor din sistemul public, iar inflația mai scăzută stabilizează venitul disponibil, sprijinind o revenire a consumului privat și public. Investițiile guvernamentale ar urma să încetinească după încheierea Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), dar investițiile private ar urma să crească, susținute de îmbunătățirea încrederii investitorilor, și condiții mai bune de finanțare. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă gradual spre 6,4% din PIB până în 2027.

'Riscurile interne la adresa creșterii sunt înclinate în sens negativ, sporirea instabilității politice interne subminând încrederea investitorilor în calea de ajustare fiscală', apreciază Comisia Europeană.

După câțiva ani de înăsprire a condițiilor de pe piața muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendința va continua în 2026, ceea ce va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026. În condițiile înghețării salariilor în sistemul public în 2025 și 2026, creșterea compensării nominale a angajaților a scăzut la sub 10%. În condițiile în care inflația este ridicată, costurile unitare cu forța de muncă ar urma să scadă, sprijinind competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creșterii salariilor este proiectat să continue în 2027, consideră Executivul comunitar.

Înaintea conflictului din Orientul Mijlociu, inflația era așteptată să scadă într-un ritm rapid în semestrul doi din 2026, dar conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință. Rata inflației ar urma să se situeze la 7% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, ajungând aproape de obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Măsurile guvernamentale, inclusiv amânata liberalizare a prețurilor gazelor pentru gospodării, au atenuat cumva majorarea prețului energiei, apreciază Comisia.

Deficitul guvernamental al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024. Această îmbunătățire reflectă implementarea pachetelor de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în 2025 și majorările de taxe în 2026, indică Executivul comunitar.

Deficitul ar urma să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Investițiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă, reducând cheltuielile guvernamentale totale cu aproximativ 0,3% din PIB. De asemenea, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile în domeniul apărării ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturile din programul SAFE.

Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitul ridicat și de plăților dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)