Bucureștiul are toate ingredientele pentru a deveni un oraș cu identitate puternică în Europa, iar dezvoltarea urbană nu înseamnă doar administrație, ci înseamnă viziune, colaborare și capacitatea de a transforma potențialul în performanță, a declarat, miercuri, președinte Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, la cea de a VIII-a ediție a conferinței FOCUS București.

'Bucureștiul are toate ingredientele pentru a deveni un oraș cu identitate puternică în Europa. Acesta este, de fapt, mesajul ediției din acest an a FOCUS București: dezvoltarea urbană nu înseamnă doar administrație. Înseamnă viziune, colaborare și capacitatea de a transforma potențialul în performanță', a spus Stocklosa, în deschiderea evenimentului organizat de CCIB.

Potrivit acestuia, Capitala nu mai este doar o destinație pentru turismul de afaceri.

'În ultimii ani, Capitala s-a impus tot mai mult și pe segmentul turismului cultural și de city break. Tot mai mulți turiști vin în București pentru experiența urbană în ansamblu: arhitectură, gastronomie, evenimente, patrimoniu și viață culturală. În 2025, Capitala a înregistrat aproximativ două milioane de sosiri în structurile de cazare și peste patru milioane de înnoptări. Anul trecut, Bucureștiul a fost pe locul al doilea la nivel național ca număr de turiști cazați, după Constanța, depășind destinații tradiționale precum Brașovul', a subliniat președintele CCIB.

El consideră, însă, că București este încă sub nivelul de vizibilitate al altor orașe europene, 'nu pentru că ar avea mai puține resurse, ci pentru că nu există suficientă coerență în promovare și dezvoltare'. Aceasta în condițiile în care orașele europene care domină topurile de profil, cum ar fi Parisul, Londra, Madrid, Roma, Amsterdam, Istanbul investesc constant, au strategie, au brand de oraș, organizează evenimente asociate orașului și își valorifică patrimoniul.

'Din perspectiva CCIB, dezvoltarea turismului urban nu înseamnă doar imagine, ci dezvoltare economică. Mai mulți turiști înseamnă consum mai mare, investiții, locuri de muncă, dezvoltarea IMM-urilor locale. Un turist care petrece trei zile în București nu are doar cheltuieli hoteliere, ci și cu: masa, transport, cultură, retail, servicii și, foarte important, dacă-i place ce găsește aici, 'duce vorba mai departe' și creează vizibilitate internațională pentru oraș. Experiența turistică începe din momentul în care cobori din avion, tren, autocar sau de pe un vas de croazieră. Turistul nu își amintește doar ce a vizitat. Își amintește cât de ușor s-a deplasat, cât de bine s-a orientat, cât de accesibil și prietenos i s-a părut orașul, cât de bine a fost tratat', a menționat Stocklosa.

Din acest motiv, infrastructura turistică trebuie inclusă în marile planuri de dezvoltare urbană și nu tratată marginal, pentru că turismul de bună calitate în Capitală înseamnă experiență urbană completă.

În opinia președintelui CCIB, este nevoie de operaționalizarea unor trasee turistice tematice bine promovate, cum ar fi: Bucureștiul interbelic, patrimoniul Art Deco, de o mai bună valorificare a zonei Dâmboviței și de o mai bună integrare a calendarului de evenimente cu oferta turistică a orașului.

Vorbind de clădirile degradate și necesitatea reabilitării acestora, Stocklosa a spus că potențialii investitori se lovesc de blocaje administrative și de lipsa stimulentelor reale pentru restaurare și că este nevoie de un proiect integrat de punere în valoare a clădirilor de patrimoniu, derulat în parteneriat public-privat, după modele ce și-au dovedit viabilitatea în alte capitale europene.

'FOCUS București pleacă de la o idee foarte simplă: un oraș mai atractiv pentru turiști devine un oraș mai atractiv pentru investiții, pentru business și pentru locuitori. De ce ar avea nevoie Bucureștiul? În primul rând, de modernizarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului. O altă direcție o constituie trecerea administrației publice locale de la digitalizare punctuală la transformare digitală sistemică. Cele mai urgente nevoi de digitalizare în administrația Capitalei vizează: eficiența serviciilor publice, transparența și interoperabilitatea bazelor de date', a afirmat Stocklosa.

Conform acestuia, este nevoie de stimulente pentru atragerea de noi investitori și de încurajarea dezvoltării industriilor creative și a celor generatoare de valoare adăugată mare.

'Niciun mare oraș european nu s-a dezvoltat fără colaborare reală între administrație și mediul privat. Administrația are nevoie de expertiză, investiții și viziune economică. Mediul privat are nevoie de predictibilitate, infrastructură și parteneri instituționali funcționali. Iar Bucureștiul are nevoie, poate mai mult decât oricând, de coerență, continuitate și curaj administrativ', a mai declarat președintele CCIB.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București organizează, miercuri, cea de-a opta ediție a conferinței FOCUS București, un eveniment anual de dezbatere și soluții dedicat dezvoltării Capitalei.

Ediția din 2026, cu tema 'De la potențial la performanță: Turism, Infrastructură și Patrimoniu Istoric în Capitală', pune în centru turismul urban, în conexiune directă cu patrimoniul istoric și infrastructura destinată vizitatorilor și urmărește trecerea de la analiză la soluții concrete.

Conferința reunește reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor profesionale din turism, cultură, ospitalitate și infrastructură, alături de antreprenori și experți interesați de dezvoltarea Bucureștiului.

Printre vorbitorii confirmați se numără Stelian Bujduveanu, viceprimar al Capitalei, Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, Oana Zaharia, manager interimar la Institutul Național al Patrimoniului, Emil Ivănescu, președinte OAR - Filiala București, Alin Grigore, director general la Direcția Generală Turism din MEDAT, Andrei Dinculescu Bighea, director general S.T.B. SA, Simona Constantinescu, președinte FIHR, și Cristian Bărhălescu, președinte ANAT. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)