Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit vineri în ședință, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală, într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

'Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit', se arată în comunicatul BNR.

Conform sursei citate, rata anuală a inflației și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87%, de la 9,31% în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie și prețuri administrate, precum și la nivelul inflației de bază.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere ușoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condițiile în care influențele venite în acest interval din scumpirea combustibililor și din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO (legume-fructe-ouă) și produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, precum și din decelerarea ușoară a inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descrescătoare, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, dar și pe fondul slăbirii cererii de consum.

În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% în aprilie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% în aprilie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după ce a scăzut cu 2% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), iar dinamica sa anuală s-a redus la -1,7% în trimestrul I 2026, de la 0,2% în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat însă ușor creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția în termeni anuali. Deficitul de cont curent și-a accentuat totuși scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 față de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Efectivul salariaților din economie și-a accelerat descreșterea în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accentuat, de asemenea, trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025, se mai arată în comunicat.

Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, dar într-un ritm vizibil încetinit, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în aprilie și în primele zile din mai pe palierele pe care au urcat în debutul lunii martie. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat mersul descendent în prima parte a lui aprilie, pentru ca în cea de-a doua parte a lunii să consemneze creșteri pronunțate - în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensionării mediului politic intern -, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă, pe care și-a anulat-o însă parțial ulterior.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit ușor și în luna martie 2026, la 7,1%, de la 6,8% în februarie, în condițiile în care variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea - deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populației și-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat descreșterea în martie 2026, menținându-se la 67,8%. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)