UPDATE Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr 3 din PNRR; am recuperat 350,7 milioane euro din banii suspendați
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a anunțat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
'Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător', a notat ministrul.
Acesta a precizat că, din 23 iunie, când a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, a folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați, având loc discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
'A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon', a explicat șeful MIPE.
Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane de euro.
'Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni', a scris Pîslaru.
În ceea ce privește al treilea jalon, cel referitor la companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.
'Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro', a susținut ministrul Investițiilor.
La cel de-al patrulea jalon, privind companiile de stat din transporturi, sumele recuperate sunt în cuantum de 4,5 milioane de euro, iar pierderile de 15,4 milioane de euro.
'Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi - CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism', a precizat ministrul.
Dragoș Pîslaru consideră că de vină pentru această situație este 'fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale'.
'Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte', a subliniat ministrul Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte derulate cu investiții străine directe, în 2025 (raport)
Fluxurile de investiții străine directe (ISD) în România au revenit, în 2025, la 8,1 miliarde de euro, în timp ce numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, evoluție care plasează țara noastră pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte și pe locul 12 ca număr de locuri de muncă create, în contrast cu scăderea de 7% a proiectelor ISD la
INS: Veniturile gospodăriilor au crescut, în medie, cu 13,6% în 2025; cheltuielile au însemnat 85,5% din totalul veniturilor
Veniturile totale medii pe fiecare gospodărie din România au fost, în 2025, de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anterior, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 8.037 lei (85,5% din venituri), în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024, cu doar 0,6% din total direcționat către educație, arată datele publicate, miercuri, de Institutul
BVB a închis în creștere ședința de marți; tranzacțiile au depășit un miliard de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de marți, iar rulajul total s-a ridicat la 1,037 miliarde lei (199,838 milioane euro), din care 953,83 milioane lei (181,82 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacțio
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3'
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3', cu o capacitate instalată de aproximativ 62,5 MWp, valoarea contractului fiind de aproximativ 27,9 milioane de euro, fără TVA, informează compania printr-un comunicat. 'Electrica anunță finalizarea procedurii competitive pentru selectarea u
Ministerul Mediului va analiza propunerile cu privire la Programul 'Rabla' destinat persoanelor fizice
Lansarea cât mai rapidă a Programului 'Rabla' destinat persoanelor fizice și creșterea predictibilității acestuia, precum și clarificarea unor prevederi privind eligibilitatea vehiculelor și documentația necesară au fost printre temele abordate, marți, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Profitul net agregat al instituțiilor de credit a fost de 15,5 miliarde lei, în 2025 (raport)
Profitabilitatea sectorului bancar românesc s-a menținut la un nivel robust pe parcursul anului 2025, profitul net agregat al instituțiilor de credit atingând aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activității operaționale și continuării procesului de consolidare bancară, se arată în Raportul anual 2025, publicat de Comitetului N
CNSM: Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025
Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025, în special pe seama segmentului populației (8,3% față de 3,5% în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare), conform Raportului anual 2025, publicat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Potrivit sursei
CNSM: Incertitudinile la nivel global și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri sistemice de nivel sever în 2025
Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate în 2025 au fost incertitudinile la nivel global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare, se arată în Raportul anual 2025, publicat pe site-ul Comitetulu
Pîslaru: Peste 2,25 miliarde de euro au intrat azi oficial în contul României
Peste 2,25 miliarde de euro au intrat oficial în contul României, după ce Comisia Europeană a plătit integral cererea de plată nr. 4 din Planul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, marți, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. '2.251.481.951 euro au intrat azi ofic
Tanczos Barna: Am solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tancos Barna, a solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. 'Am adus, astăzi, &ici
MEDAT a prelungit cu o lună înscrierile în Programul SME Eco-Tech
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a prelungit cu o lună perioada de înscriere în cadrul programului SME Eco-Tech, destinat sprijinirii transformării 'verzi' și digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din industria prelucrătoare. Potrivit unui comunicat de presă al insti
Cosma (MTI): Am obținut la negocierile cu Comisia posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe A7 Bacău-Pașcani și A1 Margina-Holdea
România a obținut la negocierile cu Comisia Europeană posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe Autostrada Moldovei (A7) Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea, o modificare ce schimbă fundamental modul în care sunt gestionate riscurile, a anunțat, marți, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor
Studiu: 33% dintre români cred că educația și învățarea reprezintă al doilea cel mai important motiv de utilizare AI
Consumatorul român a început să utilizeze tehnologia pentru optimizarea vieții personale, nu doar pentru consum, iar pentru o treime (33%) dintre cei chestionați susțin că educația și învățarea au reprezentat al doilea cel mai important motiv de utilizare a Inteligenței Artificiale (AI), reiese dintr-un studiu de specialitate, publicat marți.
Recâștigarea competitivității economice a României reprezintă o prioritate, indiferent de formula noului Guvern (ANIS)
Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză
Nazare: Din 2,25 miliarde de euro din PNRR, plătite de Comisie, se vor efectua plăți scadente
Suma de 2,25 miliarde de euro din PNRR va fi convertită în lei și va alimenta contul Trezoreriei pentru a acoperi mai ușor plățile de aproximativ 12 miliarde lei scadente pe 24 iunie, a precizat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook, după ce Comisia Europeană a efectuat a patra plată în cadrul Mecanismului de Redresare și