Negrescu: Deprecierea leului la nivel istoric reflectă ieșiri de capital și lipsa de încredere a investitorilor în contextul crizei politice
Deprecierea cursului de schimb al leului până la un nivel istoric este determinată de ieșiri semnificative de capital și de scăderea încrederii investitorilor în contextul crizei politice, iar în lipsa unui guvern stabil și a unor măsuri credibile de reformă, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, a declarat joi, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.
'Deprecierea cursului de schimb al monedei naționale, până la un nivel istoric, fără precedent în istoria modernă a României, reflectă ieșirile semnificative de capital din economia românească, care au loc în ultimele zile pe fondul efectelor crizei politice. Deprecierea are un singur numitor comun: lipsa de perspectivă a investitorilor în ceea ce privește puterea decizională de la București, în contextul crizei politice. Altfel spus, investitorii se tem că, indiferent cine se va afla la Palatul Victoria, fără un plan concret de măsuri de reformă, va eșua în tentativa de a reduce deficitul bugetar la 6,2% și, practic, de a repune economia românească și finanțele statului pe linia de plutire. Asistăm, din punctul meu de vedere, la o depreciere accentuată a monedei naționale', a menționat Negrescu.
Potrivit acestuia, Banca Națională încearcă 'să reducă presiunea asupra cursului de schimb', reușind treptat să ducă euro către un nivel mai adecvat actualei situații economice și politice din țara noastră.
'Problema este că, dacă vom continua pe acest trend de depreciere, așa cum vedem în ultimele trei zile, există riscul ca, în următoarele săptămâni, cursul să ajungă la 5,5 lei sau chiar 6 lei pentru un euro, în cel mai nefavorabil scenariu', a adăugat specialistul.
În opinia sa, presiunea pe curs ar putea continua dacă la București nu va exista un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să reafirme angajamentele investiționale și de reformă ale statului român în cadrul înțelegerilor pe care le are cu Comisia Europeană, cu agențiile de rating și cu marii finanțatori ai României.
'Deprecierea cursului euro este cel mai fidel indicator al percepției investitorilor asupra situației din România, iar nivelul istoric pe care îl vedem astăzi ar putea fi doar o fotografie de moment. În zilele următoare, pe măsură ce ne apropiem de momentul culminant al moțiunii de cenzură și în funcție de rezultatul acesteia, cursul de schimb s-ar putea deprecia și mai mult. Pentru economia românească, deprecierea cursului se traduce prin costuri mai mari cu utilitățile și o viață mai scumpă pentru majoritatea românilor. Importăm o mare parte din alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse electronice în euro, iar creșterea monedei europene duce, implicit, la scumpirea acestor produse', susține consultantul economic.
Astfel, chiriile, ratele bancare și serviciile de telefonie vor deveni mai scumpe pe măsură ce această criză valutară se amplifică.
'Este nevoie ca statul român să intervină, în al doisprezecelea ceas, cu mesaje de calmare adresate investitorilor și opiniei publice. Președintele Nicușor Dan, actualul premier Ilie Bolojan, dar și ceilalți factori politici trebuie să transmită mesaje clare de stabilitate și să susțină angajamentele privind reformele. Altfel spus, trebuie să restabilească încrederea în economia românească, care, din păcate, se erodează pe zi ce trece', a adăugat Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, 'singura veste bună în actuala situație dificilă este că o mare parte dintre companiile private, inclusiv cele cu impact major în economie, și-au restructurat activitatea'.
'Se observă un nivel ridicat de reziliență în fața provocărilor generate de inflație, deprecierea cursului și alte probleme macroeconomice. Economia reușește să reziste acestor presiuni, iar faptul că nu asistăm la închideri masive de companii, la un val semnificativ de concedieri sau la falimente pe scară largă arată că, dincolo de pierderile conjuncturale, România rămâne pe un parcurs relativ stabil', a menționat specialistul.
Adrian Negrescu a subliniat că România se află într-o perioadă de încetinire economică, dar nu într-o criză severă care să ducă la ruperea lanțurilor de producție sau la un val generalizat de falimente și disponibilizări.
Moneda națională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creștere cu 4,13 bani (0,8%) față de cotația precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INS: România a cheltuit peste 10 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2025, echivalentul a 0,52% din PIB
Cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au totalizat 10,076 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,35% în sectorul privat și 0,17% în sectorul public, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În anul
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung
Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI
Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare
Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore
Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții
România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de
Ruxandra Bădilă (FIC): Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi descurajează lipsa de predictibilitate și birocrația
Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi țin departe lipsa de predictibilitate și birocrația, a declarat, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Pentru că s-a menționat deja timpul necesar procedurilor de autorizare, aș vre
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România, în 2025 (OIREP)
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au intrat pe piața din România în anul 2025, cu 2,67% mai multe decât în anul precedent, iar hârtia și cartonul, împreună cu lemnul, au reprezentat 57,7% din totalul raportat, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), citate de către organizația care implementează transferul de resp
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț (analiză)
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț, iar acest model a contribuit la intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB), o companie cu peste 9.000 de angajați și sute de mii de călători pe zi, potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames. '
Nuclearelectrica și BEI au semnat contractul de finanțare, în valoare de 400 milioane euro, pentru finalizarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă
Societatea Națională Nuclearelectrica și Banca Europeană de Investiții au semnat, luni, Contractul de Finanțare în valoare de 400 milioane de euro pentru finalizarea Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ca urmare a aprobării de către acționarii SNN a contractării sprijinului financiar acordat de BEI, în valoare de 800 milioane euro, informează c
Ardeleanu (AVR): Autoritatea Vamală Română va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor
Autoritatea Vamală Română (AVR) va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor în activitatea vamală, în contextul reformei legislației europene în domeniu, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul instituției. Acesta a explicat că noua platformă europeană de date vamale 'va efectua analize
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 496,8 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 496,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 56 de luni, la un randament mediu de 6,81% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 600 de milioane de lei, ia









