Șapte milioane de români vor fi deserviți de cele peste 2.232 de proiecte, în valoare de zece miliarde de lei, ce urmează să fie finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor, a declarat, joi, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

'Dacă vă uitați pe harta care este deja publică pentru absolut toată lumea, puteți să vedeți miile de proiecte care anul acesta vor fi finanțate prin PNRR și, de asemenea, sutele de proiecte care au pierdut finanțarea din PNRR și au fost salvate pe zona de AFM. Suntem în punctul în care avem mai bine de 2.232 de investiții. Vorbim despre șapte milioane de români care vor fi direct deserviți de aceste investiții - apă-canal, centre de aport voluntar, proiecte din PNRR plus proiectele mutate pe AFM din PNRR. În total, vorbim de proiecte care valorează 10 miliarde de lei, care vor putea să fie anul acesta, în majoritate absolută, finalizate și dacă nu vor fi finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor au toate premisele să fie finalizate. Oricum, majoritatea absolută au deja bugetele alocate ca să fie finanțate și finalizate anul acesta. Vorbim inclusiv de 3,8 milioane de oameni care vor fi ajutați de proiectele locale de managementul deșeurilor, milioane de români care vor avea acces la apă, la canalizare prin proiecte care au fost finanțate. Toate aceste proiecte pot fi văzute pe harta oficială, iar absolut toți românii pot să intre să vadă exact datele, să vadă exact despre primăriile lor, ce proiecte au fost finanțate, care sunt termenele pentru proiectele respective, valorile proiectelor respective, inclusiv populația care va fi deservită de acele proiecte', a spus Buzoianu.

Potrivit ministrei de resort, în ceea ce privește bugetul de investiții al Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR), acesta se ridică la valoarea de aproximativ 250 de milioane de lei.

'Bugetul pentru investiții la ANAR cuprinde aproximativ 250 de milioane de lei pentru poldere, diguri, baraje. Am făcut față în ultimele luni unor campanii coordonate de denigrare la minister în încercarea de a se vinde ideea că la Ministerul Mediului nu se finanțează sau nu se construiesc astfel de lucrări de infrastructură. În tot acest timp, noi am asigurat toate instrumentele necesare ca anul acesta să fie alocate sume-record, să fie pornite lucrări în număr-record pentru baraje, pentru poldere, pentru diguri. Peste 50% din sumele alocate pe Bunuri și servicii sunt, de fapt, sume care vor merge pentru mentenanța infrastructurii hidrotehnice. Deci, în realitate, sumele sunt mult mai mari. La aceste 250 de milioane de lei, la procentul de 50% din Bunuri și servicii se adaugă, de asemenea, inclusiv 260 de milioane de lei din bugetul național care vor fi folosite pe investiții, sume care vor fi folosite pe investiții în infrastructura critică împotriva inundațiilor. Vorbim de cinci proiecte majore care au fost preluate din PNRR pentru care nu mai existau banii necesari, care fuseseră pierdute pentru că nu au fost finalizate și nici măcar nu fuseseră începute, de fapt, la momentul în care noi ajunsesem în minister. Vorbim de Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu', a punctat șefa de la Mediu.

Aceasta a precizat că, la nivel general, investițiile sunt distribuite în toate bazinele hidrografice ale țării, de la Maramureș la litoralul Mării Negre, și vizează atât lucrări în execuție, cât și pregătirea unor proiecte noi.

Astfel, în bazinul Someș-Tisa, investițiile depășesc 40 milioane lei și includ lucrări esențiale pentru siguranța acumulărilor și protecția infrastructurii critice, iar în bazinul Crișurilor valoarea depășește 33 milioane lei.

De asemenea, în bazinul Mureșului, proiectul Corund-Praid, cu o valoare de 22,6 milioane lei, este o prioritate majoră în contextul incidentelor din 2025, având rol direct în protejarea a peste 6.500 de oameni și a Salinei Praid, în timp ce în Banat investițiile trec de 32 milioane de lei și vizează siguranța acumulării Surduc, cea mai mare din județul Timiș, precum și protecția comunităților și a terenurilor agricole prin lucrările de pe pârâul Nădrag și râul Bega.

'În bazinul Buzău-Ialomița, investițiile vizează infrastructura de apărare pe brațul Borcea, unde sunt protejați peste 7.200 de locuitori, dar și modernizarea acumulării Paltinu și dezvoltarea sistemelor de avertizare în zona Siriu. În bazinul Siretului, unele dintre cele mai mari investiții din țară sunt concentrate pe amenajarea râului Trotuș, care protejează o salbă de localități între Ghimeș și Urechești, precum și pe conservarea Lacului Roșu și protejarea Mănăstirii Sucevița, parte a patrimoniului UNESCO. Pentru bazinul Prut-Bârlad, investițiile sunt orientate către zone puternic afectate de inundațiile din 2024, în special în județele Galați și Vaslui, unde sunt dezvoltate proiecte pentru reducerea riscului hidrologic și protejarea comunităților vulnerabile. În Dobrogea și pe litoral, lucrările vizează protecția lacului Techirghiol, conservarea falezelor și infrastructura de apărare la Dunăre, precum și reglementarea utilizării plajelor, prin documentații esențiale pentru dezvoltarea durabilă a zonei', a menționat Diana Buzoianu.

Conform datelor prezentate joi, în bazinul Jiului, investițiile se concentrează atât pe siguranța infrastructurii, cât și pe alimentarea cu apă, respectiv: aducțiunea Câmpul lui Neag - Valea de Pești asigură apa pentru întreaga Valea Jiului, iar lucrările de la Amaradia protejează locuințe, infrastructură și sursele de apă ale comunităților locale.

Totodată, în bazinul Oltului, investițiile de peste 30 milioane lei includ lucrări pe pârâul Cheia, timp în care pentru bazinul Argeș-Vedea sunt prevăzute, în premieră, intervenții dedicate siguranței hidrologice a Capitalei, prin lucrări și studii privind salba de lacuri Colentina și Lacul Văcărești. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)