Petrolul rusesc nu a dispărut din Europa, ci ajunge prin rute indirecte și menține vulnerabilitatea energetică (analiză)
Importurile directe de petrol rusesc în Uniunea Europeană au scăzut cu aproape 88% față de nivelul din 2021, însă o parte semnificativă a acestui petrol continuă să ajungă indirect pe piața europeană, după ce este rafinat în state terțe precum India, Turcia sau țări din Golf, ceea ce menține vulnerabilitatea energetică a Europei și crește costurile de aprovizionare, arată o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
''La patru ani după declanșarea războiului din Ucraina și după cele mai ample sancțiuni energetice adoptate vreodată de Europa, statistica oficială pare să arate un succes clar: importurile de țiței rusesc în Uniunea Europeană s-au prăbușit. În 2021, statele UE importau aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc. În 2025, nivelul a scăzut la aproximativ 0,3 milioane de barili pe zi - o reducere de aproape 88%'', a menționat specialistul.
În decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul maritim de țiței rusesc, iar în februarie 2023 a extins sancțiunile și asupra produselor petroliere rafinate provenite din Rusia.
''Ponderea petrolului rusesc în importurile UE a coborât de la aproximativ 29% înainte de război la aproape 1%. La prima vedere, sancțiunile par să fi eliminat petrolul rusesc din piața europeană. O analiză mai atentă a fluxurilor globale de petrol și produse petroliere sugerează însă o realitate mai complexă: petrolul rusesc nu a dispărut din economia energetică europeană, ci și-a schimbat rutele comerciale'', susține Chisăliță.
Potrivit acestuia, piața petrolului este una globală și extrem de flexibilă, însă, dacă un cumpărător dispare, oferta se redirecționează către altul.
''Exact acest lucru s-a întâmplat după introducerea sancțiunilor. Înainte de război, principalii importatori ai petrolului rusesc erau Uniunea Europeană, China și Turcia. După 2022, harta s-a schimbat radical. Noii mari cumpărători ai petrolului rusesc sunt China, India și Turcia. Datele comerciale arată o creștere spectaculoasă a importurilor de petrol rusesc în aceste economii. India, de exemplu, importa aproximativ 0,1 milioane de barili pe zi de petrol rusesc în 2021'', a adăugat Dumitru Chisăliță.
În 2025, importurile au ajuns la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi - o creștere de peste 1.600%.
''China și-a majorat importurile de la aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi la peste 2,2 milioane de barili pe zi. Turcia și-a triplat aproximativ importurile, iar state din Orientul Mijlociu, precum Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, au început și ele să cumpere volume mai mari de petrol rusesc. În prezent, China cumpără aproximativ 47% din exporturile de petrol ale Rusiei, India aproximativ 38%, iar Turcia în jur de 6%. Europa a dispărut aproape complet din topul cumpărătorilor direcți'', a explicat el.
Președintele AEI susține că această redistribuire nu este surprinzătoare.
''Petrolul rusesc s-a vândut după sancțiuni cu discounturi semnificative față de prețul de referință Brent, uneori cu 10-20 de dolari pe baril mai ieftin. Pentru rafinăriile din Asia sau Orientul Mijlociu, acest discount a reprezentat o oportunitate economică majoră'', susține Chisăliță.
În același timp, statistica energetică europeană arată un fenomen interesant. În timp ce importurile de țiței scad ușor, importurile de produse petroliere rafinate cresc.
Datele pentru perioada 2022-2025 arată că, în Uniunea Europeană, importurile de țiței au scăzut de la aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi în 2023 la aproximativ 9 milioane de barili pe zi în 2025.
Totodată, importurile de produse petroliere au crescut de la aproximativ 3,1 milioane de barili pe zi în 2022 la aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi în 2025, iar consumul total de produse petroliere a rămas relativ stabil, în jurul a 13-14 milioane de barili pe zi.
''Această combinație sugerează o schimbare structurală: o parte din rafinarea petrolului necesar Europei s-a mutat în afara continentului'', a adăugat specialistul.
În 2022, Uniunea Europeană importa aproximativ 1,3-1,4 milioane de barili pe zi de motorină, iar aproape jumătate din aceste importuri proveneau din Rusia.
''După introducerea sancțiunilor asupra produselor petroliere rusești, structura importurilor s-a schimbat radical. În perioada 2023-2025, principalele surse de motorină pentru UE au devenit Statele Unite (aproximativ 25% din importuri), India (aproximativ 20%), Arabia Saudită (aproximativ 12%), Kuweit (aproximativ 10%), Turcia (aproximativ 8%) și Emiratele Arabe Unite (aproximativ 7%)'', mai arată analiza.
Volumul total importat a rămas relativ constant, în jur de 1,3-1,5 milioane de barili pe zi. Cu alte cuvinte, Europa nu a redus neapărat dependența de importurile de motorină. A schimbat însă furnizorii, mulți dintre aceștia fiind, în fapt, importatori de țiței rusesc, precizează Chisăliță.
''Aici apare mecanismul care a generat dezbateri intense în piața energetică. O parte din motorina exportată către Europa de state precum India sau Turcia este produsă în rafinării care procesează cantități mari de petrol rusesc. Din punct de vedere juridic, produsul rezultat nu mai este considerat 'rusesc'. Regulile comerciale internaționale stabilesc că originea unui produs rafinat este țara în care a avut loc rafinarea, nu țara din care provine materia primă'', se mai arată în document.
Prin urmare, o rafinărie din India poate cumpăra petrol rusesc, îl poate rafina în motorină și poate exporta combustibilul către Europa ca produs ''indian''.
''Același principiu se aplică și în cazul rafinăriilor din Turcia sau din statele din Golf. Acest mecanism nu este neapărat o încălcare directă a sancțiunilor, dar creează ceea ce analiștii numesc o 'ușă din spate' pentru petrolul rusesc. Din acest motiv, Uniunea Europeană a început să introducă reguli suplimentare pentru a verifica proveniența țițeiului utilizat în rafinăriile din țări terțe'', susține Chisăliță.
Datele agregate arată că, în 2022, România a importat aproximativ 8,7 milioane de tone de țiței și 2,3 milioane de tone de produse petroliere. În 2025, importurile de țiței au fost de aproximativ 9 milioane de tone, iar importurile de produse petroliere au crescut la aproximativ 2,4 milioane de tone, iar consumul total de produse petroliere a rămas relativ constant, la 11,3 milioane de tone.
''Importurile de motorină ilustrează clar schimbarea furnizorilor. Înainte de sancțiuni, Rusia era una dintre principalele surse. După 2022, motorina rusească a dispărut aproape complet din statistici, fiind înlocuită de importuri din Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia și din regiuni precum Statele Unite sau Orientul Mijlociu'', mai arată cercetarea.
În același timp, portul Constanța a devenit unul dintre cele mai importante huburi pentru importul de produse petroliere în regiunea Mării Negre, reflectând reorganizarea rutelor comerciale.
''Toate aceste evoluții indică faptul că sancțiunile energetice au avut un efect real asupra relației comerciale directe dintre Europa și Rusia. Importurile directe de petrol rusesc au scăzut drastic, iar dependența formală a UE de petrolul rusesc s-a redus. În același timp însă, piața globală a petrolului s-a adaptat rapid. Fluxurile comerciale s-au reorganizat, iar petrolul rusesc a găsit noi piețe în Asia și în Orientul Mijlociu. O parte din acest petrol este rafinat în produse petroliere care ajung ulterior pe piața europeană'', susține Chisăliță.
Potrivit acestuia, Europa a redus importurile directe de petrol rusesc (ieftin), dar continuă să consume combustibili (scumpi) într-o piață globală în care petrolul rusesc rămâne o componentă importantă.
''În economia energetică globală, moleculele de petrol nu au pașaport. Ele urmează rutele cele mai eficiente economic. Sancțiunile pot schimba direcția fluxurilor, dar rareori pot elimina complet o resursă majoră din piață'', notează specialistul. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Vaccinarea ovinelor și caprinelor începe duminică în județele Constanța și Tulcea
Campania de imunizare de urgență a ovinelor și caprinelor începe duminică, 25 octombrie, în județele Constanța și Tulcea, cu o zi mai devreme decât era programat inițial, după ce ultimele tranșe de vaccin din stocurile strategice ale Uniunii Europene au ajuns în România, a anunțat, sâmbătă, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
CNPP: 885.745 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în septembrie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în septembrie 2026, de 885.745 persoane, cu 652 mai multe comparativ cu luna anterioară, dintre care 850.009 erau pensionari din sistemul public, iar 35.736 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Petrescu (ASF): Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate pentru România
Reconstrucția Ucrainei poate contribui la stabilitatea și prosperitatea regiunii, iar pentru România implicarea în acest efort reprezintă o oportunitate, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la conferința 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investments'. 'Reconstr
Transgaz a semnat cu Kawasaki Heavy Industries un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului
Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale NTGN Transgaz SA (Transgaz) și Kawasaki Heavy Industries, Ltd. au semnat marți, la Tokyo, în cadrul celei de a 4 a ediții a Forumului pentru Inovare România - Japonia, un Memorandum de Înțelegere (MoU) prin care stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii e
Cristian Popa (BNR), despre aderarea la zona euro: E un fenomen economic, dar și politic
Aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar și unul politic, iar pentru aceasta este nevoie de eforturi susținute pe toate paliere, a afirmat, vineri, la Sinaia, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). 'În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la eu
ANAR aplică măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime pe Dunăre, necesare producției de energie nucleară
Dunărea se situează la minime istorice, fără precedent, iar în prezent se aplică măsuri de suplimentare a debitelor evacuate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru menținerea nivelului necesar pentru producția de energie nucleară, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR), transmis vineri
CONAF: Valoarea adăugată pe persoană ocupată în IMM-urile românești, la jumătate din media europeană
Valoarea adăugată pe persoană ocupată în întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România reprezintă aproximativ jumătate din media europeană, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, citat de președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Deciziile, competențele m
Federația Agro-Star 2022 cere condiții de muncă adecvate și stabilitate profesională pentru salariații APIA
Federația Agro-Star 2022 susține că eforturile angajaților Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), implicați în procesarea cererilor și autorizarea plăților către fermieri, trebuie recunoscute prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, a stabilității profesionale și a respectării drepturilor salariale și de muncă, potrivit unui comunicat al or
Pistol: Lucrările pe cele 4 tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%
Lucrările pe cele patru tronsoane ale Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%, acestea fiind programate să se finalizeze în anul 2028, a notat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Autostrada
ASF a lansat un ghid privind asigurările de garanții în achizițiile publice, pentru prevenirea riscurilor contractuale
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat și publicat un ghid privind asigurările de garanții în procesul de achiziții publice, destinat autorităților contractante și operatorilor economici, pentru prevenirea riscurilor contractuale, a întârzierilor și a blocajelor în derularea investițiilor finanțate din fonduri publice.
Breșa de securitate PHP arată cât de mult s-a scurtat timpul de reacție al companiilor în era AI (experți)
O breșă ascunsă de peste zece ani în limbajul de programare PHP a devenit, în această săptămână, o urgență globală, iar cazul arată cât de mult s-a scurtat în era Inteligenței Artificiale (AI) timpul pe care îl are o companie să reacționeze, afirmă experții în securitate cibernetică. Potrivit unui comu
Trenurile CFR Călători vor circula modificat între București Nord și Aeroportul Otopeni, între 28 și 30 octombrie
Circulația trenurilor CFR Călători pe ruta București Nord - Aeroportul Internațional Henri Coandă va suferi modificări temporare, în perioada 28 - 30 octombrie, în intervalul orar 9:00 - 14:00, din cauza unor lucrări la infrastructura feroviară, a anunțat, vineri, compania. În vederea asigurării condițiilor necesare desfășură
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 886,5 milioane lei, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 28 luni, la un randament mediu de 6,61% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Depozitele populației și firmelor au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, la aproape 691 de miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la 690,779 miliarde de lei, în timp ce față de august 2026 au înregistrat un avans de 0,4%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). În termen
Bursa de Valori București a deschis în scădere ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indice