Petrolul rusesc nu a dispărut din Europa, ci ajunge prin rute indirecte și menține vulnerabilitatea energetică (analiză)
Importurile directe de petrol rusesc în Uniunea Europeană au scăzut cu aproape 88% față de nivelul din 2021, însă o parte semnificativă a acestui petrol continuă să ajungă indirect pe piața europeană, după ce este rafinat în state terțe precum India, Turcia sau țări din Golf, ceea ce menține vulnerabilitatea energetică a Europei și crește costurile de aprovizionare, arată o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
''La patru ani după declanșarea războiului din Ucraina și după cele mai ample sancțiuni energetice adoptate vreodată de Europa, statistica oficială pare să arate un succes clar: importurile de țiței rusesc în Uniunea Europeană s-au prăbușit. În 2021, statele UE importau aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc. În 2025, nivelul a scăzut la aproximativ 0,3 milioane de barili pe zi - o reducere de aproape 88%'', a menționat specialistul.
În decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul maritim de țiței rusesc, iar în februarie 2023 a extins sancțiunile și asupra produselor petroliere rafinate provenite din Rusia.
''Ponderea petrolului rusesc în importurile UE a coborât de la aproximativ 29% înainte de război la aproape 1%. La prima vedere, sancțiunile par să fi eliminat petrolul rusesc din piața europeană. O analiză mai atentă a fluxurilor globale de petrol și produse petroliere sugerează însă o realitate mai complexă: petrolul rusesc nu a dispărut din economia energetică europeană, ci și-a schimbat rutele comerciale'', susține Chisăliță.
Potrivit acestuia, piața petrolului este una globală și extrem de flexibilă, însă, dacă un cumpărător dispare, oferta se redirecționează către altul.
''Exact acest lucru s-a întâmplat după introducerea sancțiunilor. Înainte de război, principalii importatori ai petrolului rusesc erau Uniunea Europeană, China și Turcia. După 2022, harta s-a schimbat radical. Noii mari cumpărători ai petrolului rusesc sunt China, India și Turcia. Datele comerciale arată o creștere spectaculoasă a importurilor de petrol rusesc în aceste economii. India, de exemplu, importa aproximativ 0,1 milioane de barili pe zi de petrol rusesc în 2021'', a adăugat Dumitru Chisăliță.
În 2025, importurile au ajuns la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi - o creștere de peste 1.600%.
''China și-a majorat importurile de la aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi la peste 2,2 milioane de barili pe zi. Turcia și-a triplat aproximativ importurile, iar state din Orientul Mijlociu, precum Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, au început și ele să cumpere volume mai mari de petrol rusesc. În prezent, China cumpără aproximativ 47% din exporturile de petrol ale Rusiei, India aproximativ 38%, iar Turcia în jur de 6%. Europa a dispărut aproape complet din topul cumpărătorilor direcți'', a explicat el.
Președintele AEI susține că această redistribuire nu este surprinzătoare.
''Petrolul rusesc s-a vândut după sancțiuni cu discounturi semnificative față de prețul de referință Brent, uneori cu 10-20 de dolari pe baril mai ieftin. Pentru rafinăriile din Asia sau Orientul Mijlociu, acest discount a reprezentat o oportunitate economică majoră'', susține Chisăliță.
În același timp, statistica energetică europeană arată un fenomen interesant. În timp ce importurile de țiței scad ușor, importurile de produse petroliere rafinate cresc.
Datele pentru perioada 2022-2025 arată că, în Uniunea Europeană, importurile de țiței au scăzut de la aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi în 2023 la aproximativ 9 milioane de barili pe zi în 2025.
Totodată, importurile de produse petroliere au crescut de la aproximativ 3,1 milioane de barili pe zi în 2022 la aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi în 2025, iar consumul total de produse petroliere a rămas relativ stabil, în jurul a 13-14 milioane de barili pe zi.
''Această combinație sugerează o schimbare structurală: o parte din rafinarea petrolului necesar Europei s-a mutat în afara continentului'', a adăugat specialistul.
În 2022, Uniunea Europeană importa aproximativ 1,3-1,4 milioane de barili pe zi de motorină, iar aproape jumătate din aceste importuri proveneau din Rusia.
''După introducerea sancțiunilor asupra produselor petroliere rusești, structura importurilor s-a schimbat radical. În perioada 2023-2025, principalele surse de motorină pentru UE au devenit Statele Unite (aproximativ 25% din importuri), India (aproximativ 20%), Arabia Saudită (aproximativ 12%), Kuweit (aproximativ 10%), Turcia (aproximativ 8%) și Emiratele Arabe Unite (aproximativ 7%)'', mai arată analiza.
Volumul total importat a rămas relativ constant, în jur de 1,3-1,5 milioane de barili pe zi. Cu alte cuvinte, Europa nu a redus neapărat dependența de importurile de motorină. A schimbat însă furnizorii, mulți dintre aceștia fiind, în fapt, importatori de țiței rusesc, precizează Chisăliță.
''Aici apare mecanismul care a generat dezbateri intense în piața energetică. O parte din motorina exportată către Europa de state precum India sau Turcia este produsă în rafinării care procesează cantități mari de petrol rusesc. Din punct de vedere juridic, produsul rezultat nu mai este considerat 'rusesc'. Regulile comerciale internaționale stabilesc că originea unui produs rafinat este țara în care a avut loc rafinarea, nu țara din care provine materia primă'', se mai arată în document.
Prin urmare, o rafinărie din India poate cumpăra petrol rusesc, îl poate rafina în motorină și poate exporta combustibilul către Europa ca produs ''indian''.
''Același principiu se aplică și în cazul rafinăriilor din Turcia sau din statele din Golf. Acest mecanism nu este neapărat o încălcare directă a sancțiunilor, dar creează ceea ce analiștii numesc o 'ușă din spate' pentru petrolul rusesc. Din acest motiv, Uniunea Europeană a început să introducă reguli suplimentare pentru a verifica proveniența țițeiului utilizat în rafinăriile din țări terțe'', susține Chisăliță.
Datele agregate arată că, în 2022, România a importat aproximativ 8,7 milioane de tone de țiței și 2,3 milioane de tone de produse petroliere. În 2025, importurile de țiței au fost de aproximativ 9 milioane de tone, iar importurile de produse petroliere au crescut la aproximativ 2,4 milioane de tone, iar consumul total de produse petroliere a rămas relativ constant, la 11,3 milioane de tone.
''Importurile de motorină ilustrează clar schimbarea furnizorilor. Înainte de sancțiuni, Rusia era una dintre principalele surse. După 2022, motorina rusească a dispărut aproape complet din statistici, fiind înlocuită de importuri din Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia și din regiuni precum Statele Unite sau Orientul Mijlociu'', mai arată cercetarea.
În același timp, portul Constanța a devenit unul dintre cele mai importante huburi pentru importul de produse petroliere în regiunea Mării Negre, reflectând reorganizarea rutelor comerciale.
''Toate aceste evoluții indică faptul că sancțiunile energetice au avut un efect real asupra relației comerciale directe dintre Europa și Rusia. Importurile directe de petrol rusesc au scăzut drastic, iar dependența formală a UE de petrolul rusesc s-a redus. În același timp însă, piața globală a petrolului s-a adaptat rapid. Fluxurile comerciale s-au reorganizat, iar petrolul rusesc a găsit noi piețe în Asia și în Orientul Mijlociu. O parte din acest petrol este rafinat în produse petroliere care ajung ulterior pe piața europeană'', susține Chisăliță.
Potrivit acestuia, Europa a redus importurile directe de petrol rusesc (ieftin), dar continuă să consume combustibili (scumpi) într-o piață globală în care petrolul rusesc rămâne o componentă importantă.
''În economia energetică globală, moleculele de petrol nu au pașaport. Ele urmează rutele cele mai eficiente economic. Sancțiunile pot schimba direcția fluxurilor, dar rareori pot elimina complet o resursă majoră din piață'', notează specialistul. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.









