Criza Strâmtorii Ormuz amplifică vulnerabilitățile României și riscul unei noi presiuni inflaționiste (analiză)
Închiderea Strâmtorii Ormuz și șocul generat de creșterea prețurilor la energie pun o presiune suplimentară asupra economiei României, deja afectată de cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, un deficit fiscal major și de riscuri politice interne, relevă o analiză eToro, dată marți publicității.
'Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa și în special, România. Închiderea strâmtorii a generat aceeași dilemă pentru toate băncile centrale: inflația în creștere, creșterea economică în încetinire și politica monetară prinsă la mijloc între cele două efecte. Însă acest șoc prinde țările afectate la niveluri foarte diferite de pregătire', a afirmat analistul Bogdan Maioreanu, într-un comunicat.
Conform sursei citate, Statele Unite, Europa și România se află acum pe cercuri concentrice de vulnerabilitate, iar distanța dintre ele se mărește de la o săptămână la alta.
'România nu este doar economia cea mai expusă la șocul extern, ci își creează și o criză suplimentară, pe lângă cea legată de aprovizionarea globală cu combustibil. La nivel global, problema este structurală. Un șoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creșterea inflației și scăderea creșterii economice, împingând băncile centrale în două direcții incompatibile în același timp', mai arată analiza.
Totodată, creșterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflația riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc.
'Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susține creșterea economică riscă să permită inflației să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situația este diferită de o parte și de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziție vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă', susțin autorii cercetării.
În România, șocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie care se confrunta deja cu cea mai mare inflație din UE și cu un deficit fiscal masiv, aflat sub un program de consolidare a finanțelor publice impus de UE. Apoi, prețurile energiei au crescut brusc. Inflația din România încetinise, conform așteptărilor, la 9,3% în februarie 2026, dar, sub impactul șocului prețurilor la combustibili, a revenit la 9,9% în martie, o valoare nemaiîntâlnită din septembrie 2025, se menționează în document.
Creșterea prețurilor globale la energie amenință acum să inverseze tendința de încetinire a inflației și să împiedice banca centrală să relaxeze politica monetară în viitorul apropiat.
La ședința din 7 aprilie, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, menționând că inflația din trimestrul al doilea va crește la niveluri mai ridicate decât se anticipase anterior, în principal ca urmare a influențelor preconizate din partea prețurilor mai mari la combustibili și gaze naturale.
Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în august 2024.
'Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale. Pe fondul acestui context, se conturează și o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din București a fost prima care a reacționat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%', susțin autorii analizei.
Până în prezent, agențiile de rating S&P și Moody's au menținut România pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiții, cu un singur nivel peste categoria speculativă ('junk'), dar au semnalat riscuri economice și politice persistente și o perspectivă negativă.
Pe măsură ce riscurile încep să se materializeze, ratingul 'junk' ar putea intra din nou în discuție, amenințând să crească și mai mult costurile de împrumut pentru guvern într-un moment în care bugetul este deja sub presiune, întârziind măsurile de relansare economică.
În plus, eșecul de a implementa reforme suplimentare până în august ar putea însemna că România ar pierde o parte din fondurile de redresare și reziliență ale UE, în valoare de 10 miliarde de euro. Deoarece situația este încă în desfășurare, este greu de prevăzut acum dacă se va materializa sau nu, dar perspectivele unei crize politice care se suprapune peste una globală nu sunt niciodată bune.
'Europa a intrat în criza actuală cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf, în special în ceea ce privește gazul natural, și rezerve de gaz structural scăzute după o iarnă grea. Pe fondul unor niveluri de stocare estimate la doar 30% din capacitate, prețurile de referință ale gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat, ajungând la peste 60 euro/MWh la jumătatea lunii martie, revenind acum la aproximativ 39 euro/MWh', se mai precizează în comunicat.
Prețul este cu 26% mai mare decât era înainte de începerea conflictului. BCE a amânat reducerile de rate ale dobânzi planificate pe 19 martie, iar analiștii se așteaptă acum chiar la o posibilă o majorare ale acestora la reuniunea sa din 30 aprilie pentru a menține ancorate așteptările de inflație pe termen lung, notează eToro.
În acest caz, Europa își rezolvă, de fapt, dilema în favoarea controlului inflației, acceptând o posibilă recesiune ca preț al credibilității.
'SUA sunt mai puțin expuse la criza actuală. Mulți analiști se așteaptă ca America să fie unul dintre ultimele locuri afectate, deoarece depinde mai puțin de Ormuz decât cumpărătorii din Asia și este cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o piață internă a gazelor relativ izolată de război. Efectul se resimte și în SUA prin prețurile benzinei - deja peste 4 dolari pe galon (peste 1 dolar pe litru), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2023 - mai degrabă decât prin riscuri de penurii directe, cum e cazul Europei', se mai arată în document.
Potrivit sursei citate, înainte ca SUA să intre în conflict cu Iranul, piețele estimau că Fed va efectua o relaxare monetară de aproximativ 0,5% pentru 2026. Această traiectorie a dispărut efectiv.
'CME FedWatch prevede acum că Fed nu va mai efectua nicio reducere a ratei dobânzii în 2026, prima fiind anticipată pentru iulie 2027.
Un șoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne și de o monedă de rezervă care atenuează șocul, în timp ce economia sa continuă să crească moderat, cu aproximativ 2% din PIB. Europa are credibilitate instituțională, dar suferă efecte negative industriale vizibile, zona euro fiind în stagnare. România recepționează întreaga forță a șocului, aceasta adăugându-se la fragilitatea economică preexistentă, cu cea mai mare inflație din UE, o recesiune tehnică și acum și instabilitate politică', se menționează în document.
eToro este o platformă de tranzacționare și investiții, cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR.
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul r&a
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.