Închiderea Strâmtorii Ormuz și șocul generat de creșterea prețurilor la energie pun o presiune suplimentară asupra economiei României, deja afectată de cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, un deficit fiscal major și de riscuri politice interne, relevă o analiză eToro, dată marți publicității.

'Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa și în special, România. Închiderea strâmtorii a generat aceeași dilemă pentru toate băncile centrale: inflația în creștere, creșterea economică în încetinire și politica monetară prinsă la mijloc între cele două efecte. Însă acest șoc prinde țările afectate la niveluri foarte diferite de pregătire', a afirmat analistul Bogdan Maioreanu, într-un comunicat.

Conform sursei citate, Statele Unite, Europa și România se află acum pe cercuri concentrice de vulnerabilitate, iar distanța dintre ele se mărește de la o săptămână la alta.

'România nu este doar economia cea mai expusă la șocul extern, ci își creează și o criză suplimentară, pe lângă cea legată de aprovizionarea globală cu combustibil. La nivel global, problema este structurală. Un șoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creșterea inflației și scăderea creșterii economice, împingând băncile centrale în două direcții incompatibile în același timp', mai arată analiza.

Totodată, creșterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflația riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc.

'Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susține creșterea economică riscă să permită inflației să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situația este diferită de o parte și de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziție vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă', susțin autorii cercetării.

În România, șocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie care se confrunta deja cu cea mai mare inflație din UE și cu un deficit fiscal masiv, aflat sub un program de consolidare a finanțelor publice impus de UE. Apoi, prețurile energiei au crescut brusc. Inflația din România încetinise, conform așteptărilor, la 9,3% în februarie 2026, dar, sub impactul șocului prețurilor la combustibili, a revenit la 9,9% în martie, o valoare nemaiîntâlnită din septembrie 2025, se menționează în document.

Creșterea prețurilor globale la energie amenință acum să inverseze tendința de încetinire a inflației și să împiedice banca centrală să relaxeze politica monetară în viitorul apropiat.

La ședința din 7 aprilie, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, menționând că inflația din trimestrul al doilea va crește la niveluri mai ridicate decât se anticipase anterior, în principal ca urmare a influențelor preconizate din partea prețurilor mai mari la combustibili și gaze naturale.

Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în august 2024.

'Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale. Pe fondul acestui context, se conturează și o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din București a fost prima care a reacționat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%', susțin autorii analizei.

Până în prezent, agențiile de rating S&P și Moody's au menținut România pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiții, cu un singur nivel peste categoria speculativă ('junk'), dar au semnalat riscuri economice și politice persistente și o perspectivă negativă.

Pe măsură ce riscurile încep să se materializeze, ratingul 'junk' ar putea intra din nou în discuție, amenințând să crească și mai mult costurile de împrumut pentru guvern într-un moment în care bugetul este deja sub presiune, întârziind măsurile de relansare economică.

În plus, eșecul de a implementa reforme suplimentare până în august ar putea însemna că România ar pierde o parte din fondurile de redresare și reziliență ale UE, în valoare de 10 miliarde de euro. Deoarece situația este încă în desfășurare, este greu de prevăzut acum dacă se va materializa sau nu, dar perspectivele unei crize politice care se suprapune peste una globală nu sunt niciodată bune.

'Europa a intrat în criza actuală cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf, în special în ceea ce privește gazul natural, și rezerve de gaz structural scăzute după o iarnă grea. Pe fondul unor niveluri de stocare estimate la doar 30% din capacitate, prețurile de referință ale gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat, ajungând la peste 60 euro/MWh la jumătatea lunii martie, revenind acum la aproximativ 39 euro/MWh', se mai precizează în comunicat.

Prețul este cu 26% mai mare decât era înainte de începerea conflictului. BCE a amânat reducerile de rate ale dobânzi planificate pe 19 martie, iar analiștii se așteaptă acum chiar la o posibilă o majorare ale acestora la reuniunea sa din 30 aprilie pentru a menține ancorate așteptările de inflație pe termen lung, notează eToro.

În acest caz, Europa își rezolvă, de fapt, dilema în favoarea controlului inflației, acceptând o posibilă recesiune ca preț al credibilității.

'SUA sunt mai puțin expuse la criza actuală. Mulți analiști se așteaptă ca America să fie unul dintre ultimele locuri afectate, deoarece depinde mai puțin de Ormuz decât cumpărătorii din Asia și este cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o piață internă a gazelor relativ izolată de război. Efectul se resimte și în SUA prin prețurile benzinei - deja peste 4 dolari pe galon (peste 1 dolar pe litru), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2023 - mai degrabă decât prin riscuri de penurii directe, cum e cazul Europei', se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, înainte ca SUA să intre în conflict cu Iranul, piețele estimau că Fed va efectua o relaxare monetară de aproximativ 0,5% pentru 2026. Această traiectorie a dispărut efectiv.

'CME FedWatch prevede acum că Fed nu va mai efectua nicio reducere a ratei dobânzii în 2026, prima fiind anticipată pentru iulie 2027.
Un șoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne și de o monedă de rezervă care atenuează șocul, în timp ce economia sa continuă să crească moderat, cu aproximativ 2% din PIB. Europa are credibilitate instituțională, dar suferă efecte negative industriale vizibile, zona euro fiind în stagnare. România recepționează întreaga forță a șocului, aceasta adăugându-se la fragilitatea economică preexistentă, cu cea mai mare inflație din UE, o recesiune tehnică și acum și instabilitate politică', se menționează în document.

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții, cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)