Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC) atrage atenția că rezultatele financiare oficiale ale Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) nu descriu performanțe excepționale, ci o evoluție oscilantă, prezentată public selectiv, în funcție de interesele conducerii acesteia.

'Federația atrage atenția că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanță excepțională, ci o evoluție oscilantă, prezentată public selectiv, în funcție de conveniențele de imagine ale conducerii', se arată într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, printre care și Poșta Română.

Sindicaliștii constată 'cu îngrijorare' și 'cu un profund sentiment de ironie amară faptul că aceeași conducere care a ocupat spațiul public cu declarații despre 'profituri istorice', despre 'cel mai bun an din istoria recentă a Poștei Române' și despre succes managerial excepțional vede astăzi compania inclusă pe lista societăților analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare'.

Documentele oficiale ale Poștei Române, prezentate de sindicaliști în comunicat, arată un profit brut de 45,517 milioane de lei în 2021, de 18,855 milioane de lei în 2022, de 17,534 milioane de lei în 2023 și de 85,253 milioane de lei în 2024.

Pentru 2024, compania a comunicat oficial și un profit net de 70,7 milioane lei, precum și venituri totale de 1,791 miliarde de lei, calificând anul drept 'cel mai bun an din istoria sa recentă'.

'Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deși propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 și 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei și apoi la circa 17,5 milioane lei. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o performanță lineară, stabilă și structurală, ci despre o evoluție fluctuantă, pe care managementul o împachetează propagandistic atunci când îi convine. Salariații Poștei nu trăiesc din comunicate triumfaliste și din auto-laudă instituțională. Ei trăiesc din salarii, din condiții de muncă, din investiții reale în clădiri, dotări, formare profesională și din existența unui dialog social autentic', arată FSPC.

În context, FSPC consideră că Poșta Română vine după una dintre cele mai discutabile opțiuni manageriale din ultimii ani: renunțarea la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal pentru perioada 2020-2024.

Astfel, documentele oficiale ale ANCOM arată 'fără echivoc' că, pentru această perioadă, propunerea financiară înaintată de C.N. Poșta Română a fost de zero lei/an, iar decizia de desemnare a prevăzut, în consecință, că suma maximă ce putea fi compensată în acei ani era tot zero lei/an. 'Așadar, nu vorbim despre o compensație refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opțiune asumată de companie, care a intrat singură într-un ciclu de desemnare cu plafon de compensare zero', se precizează în comunicat.

Federația menționează că această renunțare este asociată public cu perioada în care Mircea Tudosie s-a aflat la conducerea executivă a companiei.

'Chiar dacă documentele ANCOM consultate public nu personalizează în mod nominal autorul deciziei, ele confirmă existența propunerii de zero lei/an și efectul său juridic devastator pentru perioada 2020-2024. De aceea, rămâne legitimă întrebarea publică privind răspunderea managerială pentru această opțiune. Cu atât mai mult cu cât, în anii anteriori, când compania nu a renunțat benevol la acest mecanism, Poșta Română a primit efectiv compensații de la stat pentru costul net al serviciului universal: 4.252.328 lei pentru anul 2017, 6.285.244 lei pentru anul 2018 și 9.640.585 lei pentru anul 2019, adică în total 20.178.157 lei. Aceste sume nu sunt estimări sindicale, nu sunt interpretări gazetărești și nu sunt speculații, ci date oficiale publicate de ANCOM', se mai scrie în comunicatul sindicaliștilor.

Aceștia susțin că pentru o companie care invocă permanent constrângeri bugetare, care a lăsat ani la rând subunități în clădiri degradate, cu infrastructură învechită, dotări insuficiente și presiune constantă pe personal, suma de 20,178 milioane de lei ar fi putut însemna investiții concrete și vizibile.

'Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii și centre poștale aflate într-o stare improprie, dotări logistice mai bune pentru salariații din teren, bugete de formare profesională reale, programe de perfecționare, resurse pentru sănătate și securitate în muncă, reducerea presiunii pe bugetul de salarii și, implicit, o capacitate mai mare de a susține drepturi salariale și sociale în negocierea colectivă', mai arată federația sindicală.

Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații atrage atenția că această situație nu este doar produsul unor decizii manageriale greșite, ci și al complicității prin pasivitate a miniștrilor care au ignorat semnalele de alarmă transmise în mod constant de SLPR, sindicatul reprezentativ.

'Într-o companie în care statul român este acționar majoritar și controlează, prin AGA, direcția strategică și mecanismele de supraveghere, autoritatea publică nu se poate declara străină de starea de fapt pe care a tolerat-o. Când ai fost avertizat și nu ai intervenit, când ai avut pârghiile și ai ales să nu le folosești, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt', consideră sindicaliștii.

FSPC atrage atenția că adevărata performanță într-o companie de importanță strategică nu se măsoară doar în 'comunicate lucioase și în formule triumfaliste'. Se măsoară, potrivit liderilor sindicali, și în capacitatea de a nu pierde bani pe care legea îi pune la dispoziția companiei, în capacitatea de a transforma resursele în investiții pentru infrastructură, în securitate și sănătate în muncă, în profesionalizarea personalului, în stabilitate pentru salariați și în respectarea dialogului social, potrivit sindicaliștilor.

'Ori, în timp ce managementul cere credit public pentru un vârf de profit înregistrat în 2024, realitatea socială și instituțională arată că salariații nu au avut parte nici de o distribuție echitabilă a beneficiilor, nici de un climat de dialog colectiv pe măsura acestei retorici de succes. Profitul invocat public nu poate deveni paravan pentru întrebările esențiale privind modul în care au fost pierdute resurse, ratate oportunități și ignorate obligațiile sociale ale conducerii', se mai spune în punctul de vedere al Federației sindicale.

Aceasta susține că, în asemenea condiții, Poșta Română nu poate fi condusă prin 'marketing instituțional și lozinci de autosatisfacție'.

'Pe de o parte, ni se vorbește solemn despre 'cel mai bun an', despre management vizionar și despre succes istoric. Pe de altă parte, compania apare în discuții publice privind listarea unor participații minoritare, iar în spatele acestei imagini stau ani de oscilații financiare, o renunțare oficială la compensarea serviciului universal și o lipsă evidentă de explicații convingătoare față de salariați și opinia publică. Când pui cap la cap toate aceste fapte oficiale, concluzia este una singură: Poșta Română nu poate fi condusă prin marketing instituțional și lozinci de autosatisfacție. Salariații au nevoie de adevăr, de răspundere managerială și de o administrare care să nu sacrifice interesul companiei și al lucrătorilor pentru avantajul de imagine al unor persoane trecătoare prin funcții', se subliniază în comunicatul FSPR. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)