Deschiderea de către Comisia Europeană a unei investigației aprofundate privind ajutorul de stat pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă este o procedură standard pentru proiectele energetice de mare complexitate și, având în vedere practica decizională în cazuri similare, ne așteptăm la o decizie favorabilă la începutul anului viitor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

'Deschiderea unei investigații aprofundate de către Comisia Europeană este o procedură standard pentru proiectele de infrastructură energetică de mare complexitate, cum sunt cele din domeniul nuclear. Această etapă permite Comisiei să analizeze în detaliu mecanismele de sprijin propuse, să solicite clarificări suplimentare și să ofere părților interesate oportunitatea de a-și exprima punctele de vedere. Proceduri similare au fost aplicate în toate cazurile proiectelor nucleare din Uniunea Europeană, precum cele din Franța, Ungaria, Polonia sau Cehia. Istoricul acestor investigații arată că ele s-au finalizat cu decizii pozitive, după clarificarea preocupărilor exprimate de CE, confirmând conformitatea proiectelor cu normele europene privind ajutorul de stat', a explicat Chirițoiu.

Potrivit acestuia, Comisia consideră că proiectul este necesar și facilitează dezvoltarea unei activități vitale pentru independența energetică și atingerea țintelor climatice ale Uniunii Europene, iar în cadrul acestei investigații se vor clarifica câteva aspecte tehnice pentru a asigura echilibrul pieței.

'Vom continua să colaborăm strâns și transparent cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a furniza toate argumentele necesare și, în același timp, vom colabora îndeaproape cu toate instituțiile române implicate pentru a asigura conformitatea măsurii cu regulile europene în materie de ajutor de stat. Având în vedere practica decizională în cazuri similare, ne așteptăm la o decizie favorabilă la începutul anului viitor', a precizat președintele Consiliului Concurenței.

Comisia Europeană a anunțat joi, printr-un comunicat, că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În ianuarie 2026, România a notificat la Bruxelles intenția sa de a sprijini retehnologizarea reactorului Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu menținerea aceleiași capacități de producție a energiei electrice, respectiv 706 megawați, astfel încât acesta să poată funcționa pentru încă 30 ani.

Reactorul Unității 1 a fost pus în funcțiune în 1996. În prezent, acesta asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României.

Întrucât în 2027 reactorul ar urma să ajungă la sfârșitul duratei sale de viață estimate, prelungirea vieții acestuia cu un nou ciclu de exploatare de 30 ani este esențială pentru asigurarea disponibilității pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României și de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii.

România intenționează să sprijine retehnologizarea unității nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane euro; garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei; un mecanism de protecție în cazul unor modificări reglementare în timpul construcției și exploatării.

'În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat', se arată în comunicat.

Din acest motiv, CE a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a stabili: adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor; impactul măsurii de ajutor asupra concurenței de pe piață și dacă acesta este redus la minimum; conformitatea cu alte dispoziții ale legislației UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, principii prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.

'Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanță un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiții favorabile pentru investiții și menținerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în același timp transferul excesiv al riscurilor către stat', se scrie în documentul Executivului comunitar.

De asemenea, CE 'se teme' că mai multe elemente esențiale ale contractului pe diferență nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare și întreținere. Astfel, în etapa actuală, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanții care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiți participanți la piață. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)