Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare, consideră academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.

'Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiilor mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare. Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare', a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 21-a ediții a Raportului de analiză a convergenței 'România - Zona Euro Monitor', intitulată 'Un nou șoc energetic'.

Potrivit documentului, consolidarea bugetară este necesară și pentru a ține sub control datoria publică, care este în jur de 60% din PIB, în urcare de la 39% din PIB în 2019. Evoluția datoriei publice a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie, date fiind ratele la care se împrumută statul român. În lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar îndrepta către 80% din PIB în câțiva ani, avertizează Dăianu.

'Este bine că Guvernul a decis continuarea plafonării tarifului la gaz pentru 2026 și că se va prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază. Intervenția statului de atenuare a impactului războiului din Orientul Mijlociu trebuie să aibă în vedere câteva repere: nu trebuie să fie periclitată consolidarea bugetară; trebuie să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; ceea ce câștigă statul din creșterea prețurilor la energie să fie utilizat pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin. Companiile care au profituri excepționale din creșterea prețului energiei să fie impozitate suplimentar (windfall gains tax)', scrie Daniel Dăianu.

Conform președintelui CF, întrebarea cu privire la ce va urma după anul 2026 este una crucială, care privește capacitatea de a continua reducerea deficitului public, respectiv consolidarea fiscală. Dacă se va reduce gap-ul la TVA și la impozitul pe profit în mod substanțial și împreună cu alte măsuri (de exemplu: controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal), el susține că deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani.

'Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) este un 'război' intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se vor testa și voința politică, precum și capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari asupra bugetului public. Trebuie să avem în vedere relația dintre rata de creștere a PIB nominal (rata reală plus deflatorul) și costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice). În condiții favorabile, relația amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există și reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce și anul electoral 2028. Relația amintită mai sus poate fi perturbată de șocuri externe; aceste șocuri pot fi produse de evoluții geopolitice, războaie (precum cel din Orientul Mijlociu), de efecte nefaste ale unui nou val de dereglementare a sectorului financiar și de expansiunea activelor cripto, de erodarea independenței unor bănci centrale. De aceea, este necesar ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să nu deraieze, fără a neglija însă aspecte de coeziune socială și echitate', a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia sa, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocați cu deficitul la circa 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca evaluarea actuală a ratingului să se schimbe. Mai mult, aceasta se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică. Comparațiile cu alte state din UE care au datorii publice substanțial mai mari trebuie să aibă în vedere dimensiunea economiei, puterea industrială și avuția națională, gradul de competitivitate, nivelul veniturilor bugetare, finanțările de pe piața internă, balanța externă, apartenența sau nu la zona euro etc, consideră sursa citată.

'Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3% din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară. Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum circa trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile', a explicat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)