INS: Veniturile medii lunare au fost de 9.454 lei/gospodărie în trimestrul IV 2025; cheltuielile au totalizat 8.075 lei
Veniturile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV 2025 de 9.454 lei pe o gospodărie și 3.804 lei pe o persoană, în creștere cu 0,4% față de trimestrul III 2025, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).
Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,3%, iar cele pe o persoană cu 11,1%.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV 2025, în termeni nominali, de 8.075 lei pe o gospodărie (3.249 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu 4 lei pe o gospodărie față de trimestrul III 2025. Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%.
Conform INS, veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul IV 2025, de 8.863 lei lunar pe o gospodărie (3.566 lei pe o persoană) în scădere cu 0,2% față de trimestrul III 2025, iar veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie (238 lei pe o persoană), în creștere cu 10,5% față de trimestrul III 2025.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.466 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor, la același nivel ca în trimestrul III 2025). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.877 lei lunar pe o gospodărie (19,8% în trimestrul IV 2025, respectiv, 20,1% în trimestrul III 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie (6,3% în trimestrul IV 2025, respectiv, 5,7% în trimestrul III 2025), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,2% atât în trimestrul IV 2025, cât și în trimestrul III 2025) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,1% în trimestrul IV 2025, respectiv, 4,5% în trimestrul III 2025).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul IV 2025 a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.511 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul IV 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 14,9 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban.
Ponderea veniturilor în natură a fost de 10,5% în mediul rural, de 3 ori mai mare față de cea din mediul urban.
Cheltuielile bănești medii lunare au fost, în trimestrul IV 2025, de 7.594 lei pe o gospodărie (3.056 lei pe o persoană), mai mici cu 0,8% față de trimestrul III 2025.
Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul IV 2025, a fost, în medie, de 480 lei lunar pe o gospodărie (193 lei pe o persoană), în creștere cu 14,3% față de trimestrul III 2025.
În trimestrul IV 2025, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4834 lei lunar pe o gospodărie (59,9%) și transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor de 2.711 lei pe o gospodărie (33,6%).
Cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost în trimestrul IV 2025 de 174 lei pe o gospodărie (2,1%).
INS menționează că mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.144 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.825 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,8%, cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,9%, de 4,0 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.555 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (32,2%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 761 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 379 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 339 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,0%. Cheltuielile pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (328 lei pe o gospodărie) și cele pentru sănătate (322 lei pe o gospodărie) au deținut o pondere de 6,8%, respectiv 6,7% în cheltuielile totale de consum medii lunare.
Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație de numai 26 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România are nevoie de un model economic bazat pe producție, procesare, investiții și exporturi competitive
Noul guvern are datoria de a începe schimbarea modelului economic care a supra-îndatorat România și trebuie să facă o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată, susține președintele Pactului Național pentru
Conferința ''România sub lupă'', dedicată provocărilor economiei românești, organizată joi, la Arenele BNR
Conferința ''România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne'', dedicată poziției României într-o economie globală marcată de incertitudine, vulnerabilităților interne și măsurilor necesare pentru consolidarea încrederii investitorilor, va avea loc joi, 22 octombrie, la Arenele BNR d
Conferință internațională dedicată identificării proiectelor strategice pentru reconstrucția Ucrainei, joi și vineri, la București
New Strategy Center organizează joi și vineri, la Romexpo, cea de-a treia ediție a conferinței internaționale ''Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment'', eveniment dedicat identificării unor proiecte strategice și oportunități concrete de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, precum și consolidării cooperării economice dintre Rom&
Dumitru Chisăliță a preluat mandatul de ministru al Energiei
Dumitru Chisăliță a preluat miercuri mandatul de ministru al Energiei de la Ilie Bolojan, care a asigurat interimatul la conducerea instituției. 'Predarea mandatului s-a desfășurat în spiritul dialogului și al colaborării, cu respect pentru activitatea desfășurată până în prezent și cu angajamentul de a asigura continuitatea proiectelor s
Fitch a confirmat ratingul Romgaz la 'BBB -' cu perspectivă negativă
Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat, miercuri, ratingul SNGN Romgaz S.A la 'BBB minus' cu perspectivă negativă, similar cu ratingul suveran al României. Potrivit agenției de evaluare, profilul de credit al Romgaz reflectă poziția dominantă a companiei pe piața de gaze naturale din România, potențialul de creștere a prod
BVB a închis în creștere ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de miercuri, iar rulajul total s-a cifrat la 131,96 milioane de lei (24,76 milioane de euro), din care 108,65 milioane lei (20,4 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de c
Natalia Intotero a preluat miercuri mandatul de ministru al Mediului
Natalia Intotero a preluat miercuri, mandatul de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, prima zi la conducerea instituției fiind dedicată dialogului cu angajații ministerului, cunoașterii echipei și stabilirii priorităților pentru perioada următoare, într-un context în care numeroase proiecte și angajamente necesită decizii și măsuri urgente. C
ANAT: Parlamentul European a aprobat noi reguli privind drepturile pasagerilor
Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană, rezultat în urma negocierilor dintre Parlament, Consiliu și Comisia Europeană. Conform unui comunicat al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), noile reglementări urmăresc simpl
Dănescu (ARB): Băncile au propus în 2023 o taxă de 1% pe cifra de afaceri, dar Guvernul a stabilit-o la 2%
Băncile au propus Guvernului, în anul 2023, introducerea unei taxe temporare de 1% pe cifra de afaceri, pentru a contribui la reducerea deficitului bugetar, însă Executivul a decis aplicarea unei cote de 2%, majorată ulterior la 4%, a declarat, miercuri, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), la Profit Financial Forum 2
Popa (MTI): Se pornesc utilajele TBM pentru forarea tunelurilor pe secțiunea dintre stația Tokyo și Aeroportul Otopeni
Secțiunea Sud a Magistralei 6 de metrou a ajuns la un stadiu fizic de 78%, iar secțiunea de Nord la 34%, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina de Facebook. 'Mă bucur că am reușit să îmi încep mandatul în șantier. Intrăm într-o etapă a construcției Magistralei 6 de metrou. Se
Manea (BCR): Creditarea ar putea crește cu 4-5% în 2027
Creditarea ar putea înregistra o creștere de 4-5% în anul 2027, însă evoluția va fi diferită de la un segment la altul, a declarat miercuri Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), la Profit Financial Forum 2026. 'Cred că ne uităm în continu
ITM București a aplicat amenzi de peste cinci milioane de lei în domeniul construcțiilor
Inspectorii de muncă din cadrul ITM București au aplicat amenzi în valoare de peste cinci milioane de lei, în perioada 12-16 octombrie, în cadrul Campaniei Naționale în domeniul construcțiilor. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis miercuri AGERPRES, acțiunea a avut ca obiectiv prioritar identificarea și combaterea c
Aproximativ 1.550 de salariați ai CFR Marfă nu și-au primit salariile de patru luni (sindicate)
Aproximativ 1.550 de salariați ai CFR Marfă nu și-au primit salariile de patru luni, iar situația acestora necesită intervenția imediată a Guvernului pentru identificarea unui mecanism legal și financiar de plată a restanțelor, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV), într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.
Dănescu (ARB): Riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare din România
Riscul legislativ reprezintă principala provocare a industriei bancare din România, în condițiile în care aproximativ 80% dintre cele 124 de proiecte cu care lucrează Asociația Română a Băncilor (ARB) sunt legate de acest risc, a declarat președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, la Profit Financial Forum 2026. 'Din perspectivă
Petrescu (ASF): Dezvoltarea pieței de capital și diversificarea surselor de finanțare pot reduce dependența economiei de creditarea bancară
Dezvoltarea pieței de capital și diversificarea surselor de finanțare pot reduce dependența economiei de creditarea bancară și de resursele bugetare, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, în cadrul Profit Financial Forum 2026. 'România se confruntă cu o suprapunere a vulnerabilităților interne







