România, pe locul 19 în UE la ponderea populației aflate în sărăcie, înainte de transferuri sociale, în 2024 (Monitorul Social)
Ponderea populației aflate în sărăcie, înainte de transferuri sociale (pensii, alocații pentru copii, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane vulnerabile), în România, a fost de 23,4%, în 2024, sub media Uniunii Europene, de 24,6%, relevă datele incluse în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit analizei, publicate luni, din acest punct de vedere, România ocupă pe locul 19 din cele 27 de state-membre, cele mai mari rate ale sărăciei înainte de transferuri sociale fiind înregistrate în Bulgaria (30%), Estonia (29,5%) și Lituania (29%). La polul opus, se află Cehia (16%), Ungaria (18,7%) și Țările de Jos (20,5%).
În același timp, rata sărăciei monetare, după transferuri sociale (cu excepția pensiilor), este de 19%, ceea ce plasează România pe locul 8 în Uniunea Europeană. Cele mai mari rate de sărăcie după transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (21,7%), Letonia (21,6%) și Lituania (21,5%), iar cele mai reduse în Cehia (9,5%), Belgia (11,4%) și Danemarca (11,6%).
Datele analizate arată că România înregistrează una dintre cele mai scăzute reduceri ale sărăciei în puncte procentuale, după transferuri sociale (4,4 pp), alături de Ungaria (4,4 pp) și Grecia (3,9 pp).
În schimb, țările cu cel mai mare impact al transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei sunt Irlanda (13,1 pp), Belgia (12,9 pp) și Danemarca (11,8 pp).
'Așadar, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei este extrem de redus, în ciuda faptului că România înregistrează rate ridicate ale sărăciei. Datele parțiale aferente anului 2025 nu arată o schimbare substanțială. De altfel, în anul 2023, ultimul cu date disponibile, cuantumul cheltuielilor cu protecția socială din România a fost de 12,8% din PIB (din care 8,3% din PIB reprezintă pensiile), pe locul 4 în Uniunea Europeană după Irlanda (8,1%), Malta (9,7%) și Ungaria (10,7%). Cele mai mari cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB sunt alocate în Finlanda (25,6%), Franța (23,3%), Austria (21,2%) și Italia (21%)', se precizează în cercetare.
Cheltuielile cu protecția socială includ: pensiile plătite din sistemul public, indemnizațiile de șomaj, alocațiile pentru copii și familie, indemnizațiile pentru dizabilitate, sprijinul pentru locuință, programele de combatere a excluziunii sociale (inclusiv beneficiile de asistență socială), costuri administrative cu protecția socială.
'Așadar, ideea că statul român cheltuie prea mult pentru protecția socială este mai degrabă un mit, ponderea cheltuielilor cu protecția socială fiind redusă raportat la nevoi (pondere ridicată a populației sărace și pondere ridicată a populației vârstnice) și prin comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene', notează reprezentanții Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Transferurile sociale reprezintă măsuri ale statului prin care sunt redistribuite resurse către populație, sub formă de bani sau servicii (precum: pensii, alocații pentru copii, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane vulnerabile), fără o contra-prestație directă din partea beneficiarilor. Acestea au rolul de a reduce inegalitățile și riscul de sărăcie, contribuind la creșterea veniturilor disponibile ale gospodăriilor.
La nivel general, în anul 2024, ponderea populației aflate în sărăcie înainte de transferuri sociale, în România, s-a situat la 23,4%, sub media Uniunii Europene, care era de 24,6%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Înmatriculările de autoturisme electrice în România, în creștere cu 88% în luna mai (date preliminare)
Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut cu 7% în luna mai 2026, față de perioada similară din 2025, în timp ce pe segmentul 'electrice 100%' avansul a fost de 88%, ajungând la 797 unități, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). C
Gheorghiu: Câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat; este o problemă de sistem
Trei firme private de consultanță în resurse umane, care au împreună 10 angajați, validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român, susține vice-premierul interimar, Oana Gheorghiu. 'În ult
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global (analiză)
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global, potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames. 'Într-o țară în care prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile reale, șansa de a putea să îți cumperi o casă devi
ANSPDCP a amendat cu 12.000 euro Unicredit România pentru divulgarea de date personale ale unor clienți
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat recent Unicredit România cu 12.000 euro, pentru e-mailuri și alte notificări eronate, prin care au fost divulgate numele, adresele și alte date personale ale unor clienți care cumpăraseră imobile cu credit ipotecar, potrivit unui comunicat al instituției.
O mie de organizații din România pot beneficia gratuit de evaluarea maturității cibernetice, printr-un program PNRR
O mie de organizații din România vor putea beneficia gratuit de un sistem dedicat autoevaluării nivelului de maturitate în domeniul securității cibernetice, în cadrul unui program lansat pentru consolidarea rezilienței digitale, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit unui comunicat al Directoratului Național
Riscurile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice, creditele neperformante și riscul cibernetic - vulnerabilități ale sistemului bancar românesc (specialist)
Riscurile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice interne, creditele neperformante și riscul cibernetic sunt cele patru dintre vulnerabilitățile sistemului bancar românesc în perioada imediat următoare, a declarat, luni, Florian Neagu, director în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară la Banca Națională a României (BNR).
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut la 64,051 miliarde de euro, la 31 mai 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut în mai cu 785 de milioane de euro, până la 64,051 miliarde de euro, de la 64,836 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate marți de BNR. În cursul lunii mai au avut loc intrări de 2,253 miliarde de euro, reprezentând: mo
ANCOM: Protecția minorilor în mediul online devine o preocupare tot mai importantă la nivelul UE
Protecția minorilor în mediul online devine o preocupare tot mai importantă în contextul în care copiii și adolescenții utilizează platforme online, precum social media, video sharing, jocuri online sau canale de mesagerie, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat tran
Ministrul interimar al Muncii, prezent la Bruxelles pentru renegocierea finală a PNRR
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, se află, marți, la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeană chestiuni privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit unei postări pe contul său de Facebook, făcută duminică seara, legea salari
Neacșu (ARB): Nu a fost niciodată vorba despre vreo înțelegere între bănci privind ROBOR
Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, a declarat, luni, că investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă înțelegere între bănci referitoare la ROBOR reprezintă 'chestiuni luate din context', care au creat multă neclaritate și chiar dezinformare în spațiul public. 'Sunt che
UNSAR: Despăgubiri de peste 81 de milioane de lei, plătite în 2025 de către asigurători în baza polițelor de călătorie
Asigurătorii din România au plătit, anul trecut, în baza polițelor de călătorie, despăgubiri în valoare de peste 81 milioane de lei pentru acoperirea costurilor generate de evenimentele neprevăzute produse în timpul deplasărilor, arată datele publicate, marți, de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (U
Proiectul noii legi a salarizării reduce semnificativ salariile angajaților din casele teritoriale de pensii (sindicat)
Noua Lege a salarizării reduce semnificativ salariile angajaților din casele teritoriale de pensii și riscă să mențină inechitățile salariale existente și să afecteze puterea de cumpărare a angajaților, susține Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), afiliată la Blocul Național Sindical. Potrivit unui comunicat de presă al
România nu duce lipsă de capacități instalate 'pe hârtie'; iarna 2026-2027 va reprezenta primul test real (analiză)
România nu duce lipsă de capacități instalate 'pe hârtie', însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacității ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producția solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar im
Neacșu (ARB): Inflația ar putea să se tempereze dacă există continuitate a politicilor de consolidare fiscală
Inflația ar putea să se tempereze până la sfârșitul anului, dacă va exista continuitate a politicilor de consolidare fiscală, indiferent de coloratura politică sau strategia de abordare, o eventuală revenire asupra acestui parcurs reprezentând o mare greșeală, a declarat luni Bogdan Neacșu, președinte executiv al CEC Bank și președinte al Asociației
Iulius-Dan Plaveti, noul președinte al Directoratului Hidroelectrica
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis numirea lui Iulius-Dan Plaveti în funcția de președinte al Directoratului Hidroelectrica, începând cu data de 29 mai 2026, se arată într-un raport transmis Bursei de Valori București. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a aprobat vineri numirea noilor membri ai