România, pe locul 19 în UE la ponderea populației aflate în sărăcie, înainte de transferuri sociale, în 2024 (Monitorul Social)
Ponderea populației aflate în sărăcie, înainte de transferuri sociale (pensii, alocații pentru copii, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane vulnerabile), în România, a fost de 23,4%, în 2024, sub media Uniunii Europene, de 24,6%, relevă datele incluse în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit analizei, publicate luni, din acest punct de vedere, România ocupă pe locul 19 din cele 27 de state-membre, cele mai mari rate ale sărăciei înainte de transferuri sociale fiind înregistrate în Bulgaria (30%), Estonia (29,5%) și Lituania (29%). La polul opus, se află Cehia (16%), Ungaria (18,7%) și Țările de Jos (20,5%).
În același timp, rata sărăciei monetare, după transferuri sociale (cu excepția pensiilor), este de 19%, ceea ce plasează România pe locul 8 în Uniunea Europeană. Cele mai mari rate de sărăcie după transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (21,7%), Letonia (21,6%) și Lituania (21,5%), iar cele mai reduse în Cehia (9,5%), Belgia (11,4%) și Danemarca (11,6%).
Datele analizate arată că România înregistrează una dintre cele mai scăzute reduceri ale sărăciei în puncte procentuale, după transferuri sociale (4,4 pp), alături de Ungaria (4,4 pp) și Grecia (3,9 pp).
În schimb, țările cu cel mai mare impact al transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei sunt Irlanda (13,1 pp), Belgia (12,9 pp) și Danemarca (11,8 pp).
'Așadar, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei este extrem de redus, în ciuda faptului că România înregistrează rate ridicate ale sărăciei. Datele parțiale aferente anului 2025 nu arată o schimbare substanțială. De altfel, în anul 2023, ultimul cu date disponibile, cuantumul cheltuielilor cu protecția socială din România a fost de 12,8% din PIB (din care 8,3% din PIB reprezintă pensiile), pe locul 4 în Uniunea Europeană după Irlanda (8,1%), Malta (9,7%) și Ungaria (10,7%). Cele mai mari cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB sunt alocate în Finlanda (25,6%), Franța (23,3%), Austria (21,2%) și Italia (21%)', se precizează în cercetare.
Cheltuielile cu protecția socială includ: pensiile plătite din sistemul public, indemnizațiile de șomaj, alocațiile pentru copii și familie, indemnizațiile pentru dizabilitate, sprijinul pentru locuință, programele de combatere a excluziunii sociale (inclusiv beneficiile de asistență socială), costuri administrative cu protecția socială.
'Așadar, ideea că statul român cheltuie prea mult pentru protecția socială este mai degrabă un mit, ponderea cheltuielilor cu protecția socială fiind redusă raportat la nevoi (pondere ridicată a populației sărace și pondere ridicată a populației vârstnice) și prin comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene', notează reprezentanții Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Transferurile sociale reprezintă măsuri ale statului prin care sunt redistribuite resurse către populație, sub formă de bani sau servicii (precum: pensii, alocații pentru copii, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane vulnerabile), fără o contra-prestație directă din partea beneficiarilor. Acestea au rolul de a reduce inegalitățile și riscul de sărăcie, contribuind la creșterea veniturilor disponibile ale gospodăriilor.
La nivel general, în anul 2024, ponderea populației aflate în sărăcie înainte de transferuri sociale, în România, s-a situat la 23,4%, sub media Uniunii Europene, care era de 24,6%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pistol (CNAIR): Am semnat, alături de antreprenorul român Spedition UMB, contractele pentru tronsonul A7 Pașcani - Suceava
Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a anunțat, vineri, semnarea contractelor pentru tronsonul A7 Pașcani - Suceava, respectiv 62 de noi kilometri de autostradă. ''Am semnat, alături de antreprenorul român Spedition UMB, contractele pentru tronsonul A7 Pașca
Darău: Era nevoie ca de aer de un reset la conducerea ADR și de o accelerare reală și funcțională a transformării digitale în România
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat, vineri, că președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad, a fost demis, întrucât nu se mai putea continua ''cu frâna de mână trasă în digitalizarea României''. ''În sfârșit: RESET la A
Bursa de la Bucuresti a închis pe roșu ședința de joi; scăderi de până la 1,49% pe indicii bursieri
Bursa de Valori București a închis în scădere pe aproape toți indicii ultima ședință de tranzacționare a săptămânii, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 108,86 milioane lei (21,17 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe
Chiriac (CONAF): Economia este mai mult decât un tabel cu indicatori, este respirația unei țări
Economia este mai mult decât un tabel cu indicatori, este respirația unei țări, iar atunci când această respirație devine greoaie, statul are datoria să nu mai complice drumul celor care produc, investesc și țin România în picioare, susține președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
Experți din domeniul securității cibernetice, din peste 40 de organizații, au participat la a 2-a ediție a exercițiului cibernetic 'Resilient Trident'
Experți din domeniul securității cibernetice din peste 40 de organizații publice și private au participat la a doua ediție a exercițiului cibernetic 'Resilient Trident', care s-a desfășurat la București, în perioada 27-28 aprilie. Conform unui comunicat al Directoratului Național de Securitatea cibernetică, exercițiul, organizat
Nazare: Cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cere ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât echilibrul bugetar să fie menținut pe tot parcursul anului 2026. 'Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcția de c
Negrescu: Deprecierea leului la nivel istoric reflectă ieșiri de capital și lipsa de încredere a investitorilor în contextul crizei politice
Deprecierea cursului de schimb al leului până la un nivel istoric este determinată de ieșiri semnificative de capital și de scăderea încrederii investitorilor în contextul crizei politice, iar în lipsa unui guvern stabil și a unor măsuri credibile de reformă, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, a declarat joi, pentru AGERPRE
Suciu (BNR): Am văzut astăzi o zi foarte agitată pe piața valutară; în perioada imediat următoare situația se va calma
Piața valutară a avut joi o zi foarte agitată, așa cum se întâmplă în perioadele de incertitudine, dar, pe baza datelor pe care le avem în acest moment, putem spune că în perioada imediat următoare piața se va calma, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu. 'Î
Codirlașu (CFA România): Ceea ce vedem acum este o volatilitate a activelor românești în contextul evoluției politice
Volatilitatea recentă a activelor românești este determinată de evoluțiile din plan politic, fenomen vizibil atât pe piața de capital și pe cea a titlurilor de stat, cât și pe cursul valutar, susține președintele CFA România, Adrian Codirlașu. 'Ceea ce vedem acum este o volatilitate ridicată a prețurilor activelor r
Buzoianu: Proiecte de peste 10 miliarde de lei, finanțate prin PNRR, se vor finaliza în 2026, cel târziu anul viitor
Șapte milioane de români vor fi deserviți de cele peste 2.232 de proiecte, în valoare de zece miliarde de lei, ce urmează să fie finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor, a declarat, joi, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dacă vă uitați pe harta care este deja
Pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85%, dacă se optează pentru rămânerea în activitate; proiectul vizează doar sectorul public (ministru)
Pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85% pentru pensionarii care vor dori să rămână în activitate, a anunțat, joi, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, care a subliniat, totodată, că proiectul de lege privind cumulul pensiilor speciale cu salariile vizează doar sectorul public.
Jakubowicz (AAFBR): Evoluția cursului EUR/RON trebuie citită prin prisma riscului politic intern
Evoluția recentă a cursului EUR/RON, care a atins noi maxime, trebuie citită în primul rând prin prisma riscului politic intern și a incertitudinilor legate de stabilitatea guvernamentală, pe fondul unor dezechilibre economice existente, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
Depreciere semnificativă a monedei naționale, joi; euro a înregistrat un nou maxim istoric: 5,1417 lei
Moneda națională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creștere cu 4,13 bani (0,8%) față de cotația precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3965
ANAF: Aproape 5 milioane de vizite pe platforma eLicitații în prima lună
Platforma de licitații online eLicitațiiANAF a înregistrat aproape 5 milioane de vizite în prima lună de la lansare, perioadă în care au fost publicate 1.300 de licitații și au fost tranzacționate primele bunuri de mare valoare, între care un apartament, un ceas elvețian și un teren agricol, potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Bulgarii, grecii și românii au fost europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială în 2025
Anul trecut, 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană (20,9% din populația blocului comunitar) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, o scădere cu 600.000 de persoane comparativ cu situația din 2024, când 93,3 milioane de persoane, sau 21% din populația UE, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate joi de Eur