INS: Numărul mediu de locuri de muncă vacante la nivel național a scăzut la 31.000, în 2025
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, în România, a fost de 31.000, în anul 2025, în scădere cu 5.000 de posturi față de anul anterior, iar rata medie anuală a acestora s-a situat 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai puțin, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,77%), administrația publică (1,21%), activități de spectacole, culturale și recreative (1,04%), transport și depozitare, respectiv intermedieri financiare și asigurări (1,02% pentru fiecare în parte).
De asemenea, industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din numărul mediu anual al posturilor vacante (5.600), în timp ce rata media anuală a avut o valoare medie anuală de 0,52%.
În acest context, sectorul bugetar a deținut aproape 23% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, iar 3.300 de posturi s-au regăsit în administrație publică, 2.600 în sănătate și asistență socială, iar 1.100 în învățământ.
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activități de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) și tranzacții imobiliare (0,22%).
Potrivit sursei citate, în aceleași activități economice s-au înregistrat și cele mai scăzute valori ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (sub 100 locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).
Față de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în domenii precum: distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,41 puncte procentuale), activități de spectacole, culturale și recreative (-0,40 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare și asigurări (-0,21 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.100), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-800), respectiv sănătate și asistență socială (-700).
Pe de altă parte, creșteri mai relevante ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activități profesionale, științifice și tehnice (+0,32 puncte procentuale), respectiv în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,21 puncte procentuale).
Cât privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, creșteri mai semnificative s-au regăsit în activități profesionale, științifice și tehnice (+500 de locuri vacante), dar și în construcții (+200).
Datele INS relevă faptul că, în anul 2025, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de către angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidențiat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,75%), respectiv de funcționari administrativi - grupa majoră 4 (0,72%).
Raportat la numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (respectiv 9.100 de locuri vacante) și în cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (adică 4.500 de posturi).
În schimb, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată, atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (de 0,25%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori - grupa majoră 1 (pondere de 0,36%, respectiv 1.300 de posturi vacante).
Anul trecut, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (0,98%), urmată de regiunile Nord-Vest (0,59%) și Vest (0,53%).
În același timp, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea București -Ilfov (12.100 de locuri vacante), care a reprezentat aproape 40% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga țară.
De asemenea, regiunile Nord-Vest (4.100 posturi), Centru și Sud-Muntenia (câte 2.900) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii țări. Cea mai scăzută valoare atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s-a regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,25%, respectiv 1.000 de locuri vacante).
Rata medie anuală a cunoscut cele mai semnificative scăderi în regiunile Vest (-0,19 puncte procentuale), București-Ilfov (-0,12 puncte procentuale) și Sud-Vest Oltenia (-0,11 puncte procentuale), în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în regiunile București-Ilfov (-1.300) și Vest (-1.000). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul