Blocul Național Sindical (BNS) propune amendarea proiectului de ordonanță de urgență privind implementarea Instrumentului SAFE, prin reconfigurarea rolului Agenției Române de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS), și îmbunătățirea cadrului de evaluare a ofertelor în cadrul achizițiilor din domeniul apărării.

În acest sens, BNS a transmis, vineri, către prim-ministrul Ilie Bolojan, către Guvern, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Comisia pentru apărare din Camerei Deputaților și Senat, precum și Birourilor permanente ale Parlamentului un set de propuneri de amendamente la proiectul de ordonanță de urgență de modificare a modificarea și completarea O.U.G. nr. 62/2025 privind implementarea Instrumentului SAFE.

Confederația sindicală consideră că, în forma actuală a ordonanței, există riscul diminuării rolului ARCTIS în procesul de analiză a contractelor, ceea ce poate conduce la o slăbire a capacității statului de a asigura o integrare a intereselor industriale naționale în cadrul achizițiilor de apărare.

În context, BNS propune efectuarea unei analize pentru contractele de achiziție publică a căror valoare estimată depășește pragul valoric reprezentând echivalentul a 10 milioane euro, fără TVA. Conform sindicaliștilor, ar trebui exceptate de la procesul de analiză contractele atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenții/structuri din cadrul NATO sau al Uniunii Europene.

BNS consideră că această formulare are meritul de a restabili acel echilibru necesar între nevoia de celeritate în achizițiile din domeniul apărării și necesitatea menținerii unui mecanism de analiză strategică la nivel național, prin intermediul ARCTIS.

'Mai mult, introducerea excepțiilor propuse reflectă realitățile operaționale ale cooperării internaționale în domeniul apărării, fiind în concordanță cu practicile europene și euroatlantice, fără a afecta interesele industriale naționale în cazurile în care acestea pot fi valorificate', se precizează în propunerile formulate.

De asemenea, BNS propune ca, în cazul în care au fost identificați mai mulți potențiali furnizori ai unui produs care îndeplinesc cerințele operaționale sau similare și cerințele de cooperare, Grupul de lucru care analizează răspunsurile primite, întocmește pentru fiecare proiect un clasament descrescător, realizat pe baza criteriului 'oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic', determinată prin evaluarea raportului calitate-cost pe durata ciclului de viață.

În opinia sindicaliștilor, evaluarea trebuie să se realizeze pe baza următorilor factori și ponderi: valoarea produsului - 85%, determinată prin analiza: performanțelor și caracteristicilor operaționale, suportului logistic și securității aprovizionării, gradului de conformitate cu cerințele tehnice; costul total de operare pe durata ciclului de viață, care include prețul inițial, costurile de operare, costurile de întreținere și reparare, costurile de instruire; oferta de cooperare industrială - 15%.

Evaluarea ofertelor se realizează prin raportarea valorii produsului la costul total de operare, în vederea identificării soluției care asigură cea mai bună valoare pe durata ciclului de viață, mai arată BNS.

'Propunerea urmărește trecerea de la criteriul limitativ al prețului la principiul 'ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic', în acord cu specificul achizițiilor din domeniul apărării. Evaluarea pe baza performanței și a costului total pe durata ciclului de viață permite identificarea soluțiilor care oferă cea mai bună valoare pentru forțele armate, evitând opțiuni aparent mai ieftine, dar ineficiente pe termen lung', subliniază sindicaliștii de la BNS.

Aceștia adaugă că includerea componentei de cooperare industrială contribuie la integrarea industriei românești în Baza Industrială și Tehnologică Europeană de Apărare, susținând utilizarea eficientă a resurselor financiare și umane la nivelul statelor membre.

'Ambele propuneri urmăresc asigurarea unui echilibru între eficiența utilizării fondurilor publice, necesitățile operaționale ale forțelor armate și obiectivul strategic de integrare a industriei românești în ecosistemul european de apărare', menționează BNS.

Confederația își exprimă disponibilitatea de a participa la orice discuții tehnice suplimentare pe marginea propunerilor făcute și de a contribui la fundamentarea unor soluții legislative solide, în acord cu interesele economice și sociale ale României.

Guvernul a aprobat, joi, ordonanța de urgență referitoare la programul de apărare SAFE, prevederile vizând crearea condițiilor ca România să poată semna contractele de achiziții până la termenul limită de 30 mai 2026, fără blocaje administrative sau bugetare.

În acest sens, Ministerul Finanțelor primește atribuții extinse privind gestionarea financiară a programului SAFE.

De asemenea, prin actul normativ se introduce instrumentul 'acordului de cooperare', care reglementează 'obligațiile industriale de cooperare economică, iar recepția produselor este condiționată de îndeplinirea acestor obligații, certificate înainte de livrare'.

Actul normativ introduce și o serie de modificări referitoare la implementarea PNRR în România. Astfel, se introduce posibilitatea prelungirii duratei contractelor, deciziilor și ordinelor de finanțare până la 31 august 2026, printr-un mecanism simplificat de notificare.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor anunțate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară și de infrastructură. Instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care unele state membre, inclusiv România, și-au au exprimat interesul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)