Comitetul de Investiții pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (REF) a aprobat finanțarea a 20 de fonduri de venture capital, private equity și infrastructură, în valoare totală de 347,5 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Conform sursei citate, REF este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este gestionat de Fondul European de Investiții, având ca obiective finanțarea companiilor din România și dezvoltarea ecosistemului local.

Lansarea acestor fonduri a contribuit la nivelul record de resurse atrase pentru piața locală a fondurilor de equity de aproximativ 260 milioane euro în 2024, potrivit raportului Asociației Române de Private Equity (ROPEA).

Peste 90% din capitalul investibil este deja alocat, se menționează în comunicat.

'Alocările aprobate până în prezent reprezintă peste 90% din capitalul investibil al instrumentului de capital de risc, iar finanțările rămase urmează să fie acordate până în luna iunie a acestui an, în conformitate cu țintele stabilite prin PNRR', se mai arată în document.

Astfel, perioada de depunere a propunerilor de investiții s-a încheiat la data de 31 decembrie 2025.

Potrivit sursei citate, fondurile sunt gestionate de investitori locali și regionali.

'Cea mai recentă alocare a fost aprobată în cadrul ședinței Comitetului din luna martie, vizând fondul BlackPeak II, cu o strategie investițională generalistă, administrat de o echipă de investitori bulgari și cu echipă dedicată în București. Fondurile finanțate anterior sunt gestionate atât de investitori români - precum GapMinder II, Morphosis II, Booster Capital, Early Game Ventures II, Mozaik II, BoldMind, Sparking Capital II și Altamira - cât și de actori regionali care includ alocări specifice pentru România, printre care AMC V, Innova/7, BrightCap II, Evolving Europe II, PCP SEE II, CEECAT Capital III, LAUNCHub III și Eleven IV. Totodată, REF va sprijini proiecte de infrastructură în domeniul energiei regenerabile, prin participarea la fonduri specializate, precum Taaleri SolarWind III', susțin reprezentanții MIPE.

Conform sursei citate, impactul estimat presupune investiții de peste 600 milioane euro.

'Majoritatea acestor fonduri se află în fazele incipiente ale ciclului investițional, iar estimările indică faptul că, până la finalul perioadei de investiții, volumul total al capitalului direcționat către România va depăși de cel puțin 1,5 ori alocările inițiale, ajungând la aproximativ 600 de milioane de euro', se mai arată în comunicat.

Până la sfârșitul anului 2025, fondurile au investit în România 123 de milioane de euro în peste 20 de companii, printre care se numără Artesana, 5 to Go, EMI, Silgimar, MeetGeek, The Cat Health Company, Sales Tools, Genezio, Servopedia, Embryos Fertility Clinic și Mark Twain International School, notează ministerul.

Conform sursei citate, primul exit de succes confirmă eficiența fondurilor.

Recent, a fost înregistrat și primul exit de succes dintr-o companie finanțată prin PNRR, respectiv vânzarea participației fondului Morphosis II în Supermarket La Cocoș, tranzacție care a generat un randament de peste trei ori valoarea investiției inițiale. Resursele astfel recuperate la nivelul REF vor putea fi reutilizate pentru dezvoltarea unor noi instrumente financiare, se mai arată în comunicat.

'Acest exit de succes demonstrează cum fondurile de equity finanțate prin PNRR sprijină companiile românești, multiplică valoarea investițiilor și generează noi oportunități de finanțare. Astfel de rezultate confirmă eficiența mecanismelor europene de investiții și contribuie la creșterea sustenabilă și competitivitatea economiei României.', a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, citat în comunicat.

Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa.

Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în octombrie de Consiliul Europei, are un buget de 21,4 miliarde euro, după ultimul amendament din noiembrie 2025. România va putea obține din partea Uniunii Europene 13,6 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 7,8 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență. Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită 'Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare', include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și 'Investiția 2 - Instrumente financiare pentru sectorul privat'. Investiția 2 include crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds), cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU (Următoarea Generație UE), care va furniza până la 800 de miliarde euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga Uniune Europeană.

PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)