Fermierii încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităților face ca investițiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafețe și la scăderea producției agricole, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

''Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul: 'Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Nu se vede la televizor, nu e panică în piețe și nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul pornește de la o variabilă aparent banală: motorina'', a explicat președintele AEI, Dumitru Chișăliță.

Potrivit acestuia, arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie - perioada optimă - și, limită, în prima parte a lunii aprilie.

''După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârșitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelație între suprafața ce trebuie arată și prețul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafață nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei și a lipsei resurselor de finanțare'', notează specialistul.

Conform sursei citate, reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanțului tehnologic în diferite etape - de la discuire și însămânțare până la grăpare și tratamente.

''Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii românești. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: 'Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic'', se mai precizează în document.

Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă, subliniază autorul.

''Aici este marea confuzie publică: 'Dacă nu se ară, nu se produce'. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns - o dependență mai mare de condițiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producția vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ'', a mai spus Dumitru Chișăliță.

Acesta avertizează că nu doar aratul, ci întregul lanț de lucrări agricole este influențat de prețul motorinei, existând riscul ca terenurile deja lucrate să fie abandonate sau să nu mai fie finalizate etapele tehnologice.

Astfel, problema nu vine doar din câmp, ci din întregul lanț economic.

''Problema reală nu este că producem puțin mai puțin, ci că toate verigile cresc simultan ca preț: motorină, transport, energie și inputuri. Așa ajungem la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente'', susține președintele AEI.

În opinia sa, ar putea urma creșteri de preț la ulei (20-40%), carne (15-30%), pâine (10-25%) și legume (15-35%).

Conform datelor prezentate, cheltuiala medie pentru alimente și băuturi nealcoolice a fost de 1.553 lei/gospodărie/lună în trimestrul III 2025, iar inflația alimentară se menține ridicată. Totuși, transmiterea scumpirii motorinei în prețuri nu este integrală, fiind atenuată de sprijinul acordat fermierilor (2,697 lei/l) și transportatorilor (0,85 lei/l), precum și de ponderea transportului în costul final, estimată la circa 15%.

Astfel, la un preț mediu anual al motorinei de 9,5 lei/l, coșul lunar ar putea ajunge la 1.700-1.760 lei/gospodărie, iar la 10,5 lei/l la 1.760-1.840 lei, diferența fiind de aproximativ 60-100 lei/lună.

Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, estimările indică un coș lunar de 2.550-2.640 lei la 9,5 lei/l și de 2.640-2.760 lei la 10,5 lei/l, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 300-400 lei față de 2025.

Cea mai mare sensibilitate se va resimți la produse precum uleiul, pâinea, lactatele, carnea și legumele, însă aceste evoluții indică un coș alimentar mai scump, nu o penurie.

În ceea ce privește impactul macroeconomic, agricultura reprezintă circa 2,5% din PIB, astfel că efectele rămân limitate la nivel agregat, dar vizibile la nivel real.

Conform estimărilor, la un preț al motorinei de 10 lei/l, aproximativ 15% din teren ar putea rămâne nelucrat, producția ar scădea cu circa 1,4%, iar impactul în PIB ar fi de aproximativ -0,05%, cu pierderi de circa un miliard de lei.

La 10,5 lei/l, suprafața nelucrată ar putea ajunge la 22%, producția ar scădea cu 2,4%, iar pierderile ar fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei și -0,07% din PIB.

În scenariul de 11 lei/l, până la 30% din teren ar putea rămâne nelucrat, producția ar scădea cu circa 3,6%, iar pierderile ar ajunge la 2,3 miliarde de lei, cu un impact de -0,11% din PIB, lucrările agricole devenind excepția, nu regula.

În cazul suprapunerii acestor evoluții cu seceta, producția ar putea scădea cu 15-25%, iar impactul în PIB s-ar adânci la -0,2 până la -0,4 puncte procentuale, în condițiile unei creșteri semnificative a prețurilor alimentelor.

Datele indică o corelație directă între prețul motorinei, suprafața lucrată, nivelul producției și evoluția PIB: o majorare cu 1 leu/l poate duce la creșterea suprafeței nelucrate cu 7-10%, reducerea producției cu 1-1,5% și scăderea PIB cu 0,03-0,05 puncte procentuale.

''2026 nu este anul în care agricultura românească cade. Este anul în care se schimbă modelul, de la o agricultură intensivă, bazată pe lucrări clasice, la una defensivă, bazată pe reducerea costurilor. Nu ne confruntăm cu o criză de producție, ci cu o erodare lentă a capacității de a produce eficient. Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult, ceea ce, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie'', a declarat președintele AEI, Dumitru Chișăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)