Proiectul de ordonanță pentru declararea situației de criză pe piața energiei nu protejează populația, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale, susține Blocul Național Sindical care propune, în context, scăderea accizelor la carburanți până la nivelul anului trecut.

'Această OUG nu protejează populația, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea să încaseze mai mult din taxe și accize și pasează costurile către companii și lucrători. Ca măsură imediată de protejare a populației în principal, dar și a mediului de afaceri la nivel național, acciza ar trebui să revină la nivelul sfârșitului de an 2025', se arată într-un comunicat al BNS.

Potrivit confederației sindicale, limitarea adaosului comercial, partea cea mai mică din componenta prețului carburantului la pompă, este o măsură anti-piață și o intervenție de natură să îngrijoreze finanțatorii externi privind 'economia de piață funcțională' din România: statul transmite clar că el este cel care face business-plan-urile.

'Pare mai degrabă o măsură prin care bugetul speculează criza prețurilor din energie, în timp ce continuă să încaseze accize majorate și TVA la un preț al carburantului mai mare - venituri excepționale și necuvenite în situație de criză', se arată în documentul citat.

În aceste condiții, sindicaliștii consideră că prima măsură care se impune este reducerea accizelor la carburanți la nivelul de la 31 decembrie 2025.

'Nivelul accizelor din România este mult peste minimumul acceptat de aquis-ul comunitar. Prima măsură care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul român păstrând un plus de încasări în urma majorării semnificative a TVA aplicată unui preț la carburanți mai mare, urmare a evoluțiilor cotațiilor internaționale', se mai arată în comunicat.

Potrivit estimărilor BNS, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la o scădere a prețurilor cel puțin egală cu cea propusă prin măsura de plafonare a adaosului.

O altă soluție propusă de sindicate este o scădere temporară a TVA la 11%, de la 21%, măsură implementată deja în Spania.

Prețul mediu la pompă pentru litrul de benzină în România era mai mare decât cele din alte 13 state UE-27 (Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria). La motorină, prețul mediu la pompă era, 16 martie, mai mare decât cel din Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croația, Cehia, a arătat sursa citată.

'Este momentul ca statul român să returneze economiei ceea ce tocmai a luat - plusul de accize. Efectele aplicării unui TVA mai mare față de prima jumătate a lui 2025, la un produs rezultat din rafinare (și la accize care mai include turele de majorări din ianuarie 2025 și august 2025), sunt mai mult decât suficiente, în noile condiții și ar putea avea un efect neutru asupra bugetului. Statul român nu trebuie să speculeze criza: o economie cu șocuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% - deja produsă, finanțată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, cu șomaj indus de recesiunea provocată de măsurile de reducere a deficitului, și cu eticheta pusă că statul decide planurile de afaceri ale companiilor, nu are cum să fie competitivă și va contribui mai degrabă la amplificarea recesiunii', subliniază comunicatul BNS. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)